Cât de pregătită e România să adere la euro? Pilda „cafelei la 2 lei"

Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că România este departe de a îndeplini criteriile de convergență pentru a adera la moneda euro și că deciziile care ar trebui să ne îmbunătățească șansele sunt la politicieni, nu la Banca Națională.

La nivel oficial, România și-a asumat, în 2019, când premier era Viorica Dăncilă, să adere la moneda europeană în 2024. Doar că Bucureștiul nu a reușit să îndeplinească niciunul dintre criteriile de convergență impuse de Uniunea Europeană, fapt arătat și de un raport al Comisiei Europene din vara anului trecut.

Din acest motiv autoritățile iau în calcul realizarea unui nou calendar, fără a mai fi lansate, de această dată, termene precise.

”În perspectiva aderării la zona euro, România va trebui, în primă fază, să își restabilească echilibrele interne și externe și să îndeplinească o serie de condiții de robustețe macroeconomică, în paralel cu combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât în plan economic, cât și social. Pe termen scurt/mediu accentul trebuie pus pe implementarea eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență, în așa fel încât reformele și investițiile generate de atragerea fondurilor europene să contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și Ia o dezvoltare sustenabilă. În contextul celor menționate, ulterior va fi oportun să se stabileasca un calendar privind aderarea la zona euro”, se arată într-un document recent, emis de Ministerul Finanțelor, obținut și publicat de Profit.ro.

Despre autenticitatea documentului, reprezentanții biroului de presă de la Ministerul Finanțelor ne-au precizat că „nu confirmă și nici nu infirmă”. Aceștia ne-au îndrumat ne adresăm BNR.

Economist: Decizia e la politicieni, nu la BNR

Cadrul care să permită României adoptarea monedei euro depinde mai degrabă de politicieni și nu de oficialii Băncii Naționale, spun specialiștii. Economistul Dan Chirleșan, cadrul universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași e de părere că, dincolo de declarațiile politice făcute de toate guvernele de până acum, realitatea economică din țara noastră este limpede: nu suntem pregătiți să intrăm nici măcar în anticamera aderării la moneda europeană, darămite să o adoptăm.

„Ne-am sufoca. Am constata ceea ce au făcut și alte țări care au aderat pe repede înainte, a se vedea exemplul Greciei - care după momentul aderării a recunoscut că a falsificat raportările oficiale ca să arate că îndeplineau condițiile de convergență, dar ei în realitate nu le îndeplineau. E ca și cum am pune o persoană obeză să își tragă burta și să arate că el e suplu. Păi, o să își țină respirația un minut, două minute, dar după se sufocă. Deci dacă nu dai jos burta și nu devii la același standard cu cei care te invită în clubul lor select, nu poți decât să te sufoci și să scoți în relief și spre vizionare generală deficiențele cu care te confrunți”, crede Dan Chirleșan.

El adaugă că decizia de amânare a planului de aderare nu îl surprinde. Chirleșan a insistat că aceste termene sunt doar niște propuneri și că BNR nu are puterea de a stabili când poate România adopta moneda unică europeană.

„Decizia este de sorginte politică, adică Parlamentul României ,cu ceea ce noi am trimis la butoane acolo, că vorbim de partide de 10%, de 20% sau de 30%, ele reprezintă interesele alegătorilor și ei sunt într-o relație ombilicală cu alegătorii. Ei trebui să stabilească calendarul și odată cu calendarul și acțiunile. Pentru că acțiunile, din păcate, sunt de a tăia în carne vie. Adică de a trece la reforme structurale. Fără reforme structurale realizate noi nu vom putea trece la moneda unică europeană doar printr-o declarație publică sau printr-o hârtie semnată din pix, cum se zice”, e de părere specialistul.

Criza Covid, o șansă pentru România?

În ciuda celor menționate în documentul Ministerului Finanțelor, economistul e de părere că situația grea prin care trecem din cauza pandemiei nu a deteriorat șansele românilor ca, la un moment dat, să folosească euro în loc de lei.

„Dimpotrivă. Criza Covid a fost un moment de reflexie în care noi am învățat să nu mai apăsăm doar pe o singură pedală, cea a creșterii economice, bazată exclusiv pe creșterea consumului. Ne-am redus consumul care era alimentat din declarațiile populiste. Vă aduceți aminte: sunteți poporul ales, aveți cea mai mare creștere economică din lume? Când noi, de fapt, aveam și cele mai mari datorii, la pachet. Trebuie să spunem că ceea ce este permis unor țări sau economii mari, nu sunt acceptabile țărilor mici sau economiilor mărunte, așa cu este și economia României”, completează Dan Chirleșan.

Chiar și în situația ipotetică în care ar exista specilialiști în executiv sau în Parlament, așa cum se întâmplă în statele dezvoltate, România nu ar putea, pe termen scurt, să adopte euro.

„Nu poți să ajungi să egalizezi prețurile unei cafele. Gândiți-vă că noi bem acum o cafea cu 2 lei la un automat. Ce se va întâmpla dacă în loc de 2 lei e un euro și jumătate sau 2 euro? O se descoperim că noi nu ne permitem să stăm la masa celor care pot să accepte o cafea la 2 euro”, a explicat economistul.

Soluția ca economia autohtonă să nu mai staționeze „undeva la bordura de est a Europei” ar fi ca autoritățile să taie în carne vie și dezvolte politici publice care să permită țării noastre să îndeplinească condițiile cerute de UE.

Sunt patru criterii economice de convergență pe care o țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la zona euro:

• Stabilitatea prețurilor. Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
• Finanțe publice solide și sustenabile. Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.
• Stabilitatea cursului de schimb.Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.
• Ratele dobânzilor pe termen lung. Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

De asemenea, candidații pentru aderarea la zona euro trebuie să se asigure că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).