Episodul din 24-26 august 1944 era ultimul dintr-un lung coșmar. În al Doilea Război Mondial, Bucureștiul a fost singura capitală europeană bombardată atât de avioanele sovietice, cât și de cele americane, britanice și germane.
Regele Mihai I al României, alături de aghiotanții săi. Pe 23 august decidea arestarea mareșalului Ion Antonescu, ruperea relațiilor cu Germania și accepta armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
În după-amiaza zilei de 23 august 1944, tânărul Rege Mihai, care avea doar 22 de ani împliniți, îl demitea pe mareșalul Ion Antonescu și ordona arestarea acestuia.
Îți mai recomandăm 23 august 1944 | Faptele. Personajele principale. Urmările & contextulLa 10 seara era transmisă la radio Proclamația către Țară, citită de Rege: „Un nou guvern de uniune naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment, încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”.
Ateneul Român din București bombardat de germani după 23 august 1944.
„Deși în istoriografia română și străină s-a vorbit mereu despre întoarcerea armelor de către România împotriva Germaniei, în realitate Germania a avut inițiativa întoarcerii armelor împotriva României”, arată istoricul academician Florin Constantiniu în lucrarea „O istorie sinceră a poporului român”.
În dimineața zilei de 24 august 1944 au loc câteva lupte în zona Băneasa și în suburbii ale Capitalei.
Unitate de artileriști români în București. Tunul era folosit împotriva unităților germane pe 24 august 1944.
La 9 dimineața, avioane germane au aruncat primele bombe în centrul orașului. Printre clădirile importante lovite s-au numărat Palatul Regal, Ministerul Aerului și Marinei, Academia Română, Spitalul Filantropia sau Ateneul.
În această zi și-au pierdut viața 89 de oameni (printre ei, 27 de femei și opt copii), conform datelor adunate de istoricul Alexandru Armă în lucrarea „Bucureștiul bombardat”.
Coloană germană distrusă de trupele române pe podul Herăstrău. București, august 1944.
Atacul a continuat noaptea, printre obiectivele lovite fiind Ministerul de Interne sau președinția Consiliului de Miniștri. 32 de oameni au murit, iar alți 25 au fost răniți.
Trupele române în zona Podului Băneasa, după luptele cu unitățile germane din noaptea dintre 23 și 24 august 1944
Pe 25 august, bombardamentele germane s-au extins spre Gara Filaret, triajul Chitila, aerodromurile Pipera și Băneasa. 15 morți și 41 de răniți au completat bilanțul tragediei.
În noaptea care a urmat au fost vizate Gara Chitila-Triaj, Atelierele CFR, cartierele Grivița, Bucureștii Noi și Piața Chibrit.
Arestarea ofițerilor și soldaților germani de la Marele Stat Major German, pe 24 august 1944.
Ziua de 26 august a adus noi raiduri aeriene care au vizat centrul orașului, cea mai afectată zonă fiind Calea Victoriei.
Șapte morți și 22 de răniți au fost victimele umane ale ultimei zile de bombardamente asupra Bucureștiului.
În cele trei zile de bombardamente au fost lovite 514 imobile, numărul total al morților fiind de 383 (272 civili și 111 militari) și 478 răniți (185 civili și 293 militari), conform datelor centralizate de istoricul Alexandru Armă în lucrarea „Bucureștiul bombardat”.
Coloană de ofițeri superiori germani prizonieri în București august 1944
Primele lovituri aeriene asupra Capitalei au avut loc imediat după intrarea României în război, pe 22 iunie 1941. Aviația sovietică a executat câteva raiduri, fără a provoca pagube însemnate.
Bucureștiul avea să devină obiectiv strategic pentru aviația americană și cea britanică la începutul anului 1944. Între 4 aprilie și 10 august 1944, avioanele Aliaților au executat asupra Bucureștiului cel puțin 15 raiduri de zi și de noapte.
Ruinele unor clădiri din București în urma bombardamentelor anglo-americane din aprilie 1944.
Din datele din epocă și citate de istoricul Alexandru Armă, se estimează că au căzut asupra Capitalei peste 10.000 de bombe, care au lovit 800 de străzi și 9.500 de clădiri de pe întreaga suprafață a Bucureștiului.
Au fost 5.224 de morți, 5.482 de răniți și 43.565 sinistrați.
București triaj în urma bombardamentului anglo-american din aprilie 1944.
Cel mai mult a avut de suferit sistemul feroviar, Gara de Nord fiind lovită de șase ori, triajul de patru ori, gara Chitila – de opt ori, gara Băneasa – de patru ori.
Mijloace de transport în comun bombardate în București, aprilie-mai 1944.
Obiectivul strategic al Aliaților era întreruperea liniilor de aprovizionare către front și sprijinirea înaintării trupelor sovietice în Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.