De ce crede Mugur Isărescu că România nu trebuie să se repeadă să intre imediat în zona euro

Guvernatorul Băncii centrale l-a criticat pe omologul său din Ungaria, Gyorgy Matolcsy, care a explicat, într-un articol publicat recent în Financial Times, că statele din Uniunea Europeană, atât cele din zona euro, cât și cele din afara ei, trebuie să recunoască că trecerea la zona euro a fost o „eroare strategică” și că, în ultimele două decenii, Europa merge într-o direcție greșită adoptând euro. Guvernatorul băncii centrale a Ungariei a mai propus, în schimb, rescrierea Tratatului de la Maastricht pentru a da posibilitatea țărilor care au adoptat moneda unică să părăsească zona euro.

Mugur Isărescu a catalogat afirmațiile drept „cuvinte tari” și mesaje „foarte puternice”, anticipând că, cel mai probabil, vor genera „o puternică dezbatere de idei, de interese și de opinii care se vor contura în Europa” pe această temă, mai ales că vin în contextul Brexitului și a „unei poziții foarte clare a Rusiei legate de Uniunea Europeană”.

Totuși, guvernatorul BNR a subliniat că România, nici la nivelul politicienilor, nici al economiștilor, nu împărtășește o asemenea poziție și, în plus, Bucureștiul are un program de adoptare a monedei europene.

„Poziţia noastră este clară, fermă, dar şi nuanţată, în acelaşi timp. În acest raport nu spunem că trebuie să ne repezim imediat să intrăm în zona euro. S-a insistat, şi academicianul Daniel Dăianu (președintele Consiliului Fiscal și fost membru în consiliul de administrație al BNR, n.r.) a fost pe această poziţie că trebuie să intrăm pregătiţi, cu o întreagă dezvoltare de argumente”, a punctat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Analistul economic Dragoș Cabat a explicat, pentru Europa Liberă, că aderarea României la zona euro ar aduce numeroase beneficii la nivel de țară de la împrumuturi cu dobânzi mai avantajoase, fiindcă acestea s-ar face direct în euro, până la faptul că, folosind aceeași monedă, s-ar reduce multe dintre costurile care apar în tranzacțiile internaționale, iar companiile ar avea acces mai ușor la finanțare. Printre beneficiile pe care le-ar aduce zona euro pentru cetățeni se numără și prețurile stabile.

Cu toate acestea, analistul economic atrage atenția că gradul de săracie al populației din România, prin comparație cu restul țărilor din zona euro, dar și al anumitor regiuni din România cresc șansele ca „oamenii să o ducă mai greu și să perceapă în sens negativ aderarea la zona euro”.

„Practic, la acest lucru s-a referit Mugur Isărescu când spune că, pentru aderarea la zona euro, trebuie să fim pregătiți. Te poți integra oricand cu Bucureștiul, Clujul și câteva alte mari orașe – Constanța, Oradea, Iași, Sibiu – dar nu te poți integra cu zone întregi din țară care sunt mult prea sărace și atunci decalajele acestea se vor resimți mult mai puternic atunci când România va fi în zona euro”, punctează analistul economic.

În opinia lui Dragoș Cabat, dacă nu se vor reduce din decalaje, aderarea la zona euro poate fi sinonimă pentru mulți români cu un val de scumpiri. „În momentul aderării, costurile se raportează în euro și ele tind să se egaleze cu cele din Uniunea Europeană”.

România, în coada clasamentului la criteriile de aderare

În cel mai recent raport al Comisiei Europene, din 2018, România apărea ca fiind cel mai puțin pregătită dintre cele șapte state membre care ar urma să adere la zona euro – îndeplinea doar un singur criteriu din cele patru. De altfel, România a îndeplinit criteriile formale pentru aderare doar în 2014 și 2015, iar în prezent orizontul pentru aderare este pentru 2024-2026.

Cunoscute sub numele de „criteriile de convergență”, acestea se referă la stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile, stabilitatea cursului de schimb, ratele pentru dobânzile pe termen lung. Toate celelalte șase state erau mai bine pregătite decât România, iar șefi de pluton erau Bulgaria, alături de Suedia și Croația, țări care îndeplineau trei din patru criterii. Ungaria îndeplinea și ea două criterii, cel referitor la finanțele publice și la ratele dobânzilor pe termen lung.

Bogdan Glăvan: Nu a existat voință politică pentru aderare

Cert este că economiștii români sunt de părere că situația s-a deteriorat între timp, mai ales din cauza politicii macroeconomice imprudente duse de Guvern până acum.

„România stă foarte prost la deficitul bugetar, la datoria publică și la inflație. Dacă la acest ultim capitol lucrurile sunt în derapaj, pot reveni la normal cu ușurință, este mult mai complicat atunci când vine vorba despre deficitul bugetar”, ne-a explicat, anterior, Bogdan Glăvan, profesor de economie și directorul Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane din București.

În opinia profesorului de economie „nu a existat de fapt voință politică pentru aderare”, iar proiectul legat de zona euro nu a fost tratat ca un obiectiv național, așa cum s-a lucrat pentru integrarea în NATO sau aderarea la UE.

România mai are nevoie de 16 ani să ajungă din urmă Europa

În plus pe lângă cele patru criterii, România mai are de îndeplinit și criteriul convergenței reale. Cu toate că nu este un criteriu formal pentru aderare, el presupune recuperea decalajelor de dezvoltare, luându-se în calcul atât convergența pensiilor cât și pe cea a salariilor. Și specialiștii Băncii Centrale Europene au atras atenția, recent, că nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind convergența reală a României în vederea aderării la zona euro. Potrivit unui document al Comisiei Naționale de Prognoză, din 2018, dacă economia ar crește în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), ar putea ajunge din urmă media zonei euro în 16 ani, adică în 2034. De asemenea, până în 2024 s-ar putea atinge doar un nivel de 75% din media zonei euro.

Pe de altă parte, mai argumentează Dragoș Cabat, atât timp cât România are o monedă națională, leul, „unele dintre erorile pe care le fac guvernanții sau felul în care gestionează politica fiscală, taxele pe care le pun și dezechilibrele din economie se mai reduc într-un fel sau altul prin politica monetară. Banca națională este acolo și are instrumente pentru a interveni în piață. (...) Printre costurile aderării la zona euro este și pierderea posibilității de a avea o politică monetară independentă – practic, BNR își pierde acest rol în favoarea Băncii Centrale Europene”.

Deocamdată, perspectiva unei aderări la zona euro pare îndepărtată, iar procesul, unul de durată, chiar dacă la un moment dat România îndeplinea toate criteriile formale.

„România, la momentul acesta, s-a îndepărtat de anul în care va putea să adere la zona euro pentru că nu mai îndeplinește toate condițiile necesare. După ce le va respecta pe acestea timp mai mulți ani, în mod constant, dar va îndeplini și criteriile de convergență autoimpuse, abia atunci România va putea să mai spere să adere la zona euro, care a devenit o țintă îndepartată în acest moment”, mai argumentează analistul economic care crede că ținta de aderare este una mai degrabă „ambițioasă” și menită să pună presiune pe politicieni pentru a atinge acest obiectiv.