Proiectata creștere a pensiilor în 2020 este pusă serios sub semnul întrebării, după cum ne-au spus inclusiv economiști din proximitatea liberalilor, cum este Cristian Păun care susține că viitorul executiv "va trebui să renunțe la acest plan nesustenabil": „trebuie să le-o spunem românilor în mod onest. Oamenii trebuie să înțeleagă că acestea (majorările de pensii, n.r.) sunt iluzii și că economia românească practic nu poate face aceste lucruri in momentul de față”
Înainte de o creionare a noului executiv, Ludovic Orban, propunerea PNL pentru funcția de premier, a avut o întâlnire cu guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, pentru a discuta despre situația economică a țării. „Am abordat probleme importante”, a declarat luni Ludovic Orban, dar nu a precizat exact care au fost acestea.
Închiderea anului 2019 în ținta de deficit și construirea bugetului pentru anul următor vor pune probleme noului Executiv. Chiar guvernatorul BNR, a atras atenția constant în ultima vreme că bugetul este tot mai tensionat. Acest lucru se datorează faptului că pensiile și salariile reprezintă cumulat circa 23% din PIB, în contextul în care aproape toți banii încasați din taxe și impozite, care reprezintă mai puțin de 30% din PIB, se duc către aceste cheltuieli rigide.
Mai mult, specialiștii au semnalat că deficitul bugetar este în creștere și riscă să scape din țintele anticipate, investiții semnificative nu au fost consemnate, iar statul român a continuat să se împrumute de pe piețele externe. În plus, povara este cu atât mai mare cu cât, din luna septembrie a anului viitor, pensiile ar urma să crească, încă o dată, cu 40%.
De altfel, Ludovic Orban a spus, la finalul săptămânii trecute, că elaborarea bugetului pentru 2020 reprezintă cea mai mare provocare.
„Evident, avem nişte sarcini importante şi foarte presante; elaborarea bugetului de stat, finalizarea bugetului pe acest an. Sunt mai mult ca sigur că va trebui să mai emitem o rectificare bugetară, astfel încât să menţinem în limite rezonabile deficitul bugetar”, a mai spus liderul PNL.
„Dacă vrei să ai dezvoltare trebuie să faci tot posibilul să cumpănesti atat de bine resursele încât trebuie să ai resurse și pentru investiții. Aceasta ar trebui să fie într-adevăr o provocare și un principiu, atunci când începi discuțiile legate de buget. Principala problemă ar fi acest deficit care a apărut pe fondul cheltuielilor, multe dintre ele neavând legătură cu dezvoltarea și atunci trebuie să rezolvi cumva problema lor, mai ales a celor care țin de salarizarea în sectorul bugetar și aici se poate lucra astfel încât risipa de resurse să fie cât se poate de mult de temperată”, a spus, pentru Europa Liberă, Cristian Păun, profesor de economie la ASE și consilier al lui Ludovic Orban.
Echilibrul este însă unul extrem de fin, căci pentru a direcționa bani către investiții găsită o altă sursă de unde să fie luate fonduri, mai ales în condițiile în care nu se estimează o creștere a încasărilor la buget. Cristian Păun este de părere că, pentru a îmbunătăți gradul de colectare, ar fi nevoie de investiții foarte mari din partea statului, lucru greu de pus în practică în acest moment. De asemenea, atrage atenția că datoriile marilor companii de stat nu ar mai trebui amnistiate, în timp ce profitul companiilor de stat performante ar trebui lăsat pentru a putea fi reinvestit, nu trecut la buget ca venituri excepționale.
„Singura noastră șansă este să adaptăm cheltuielile veniturilor pe care deocamdată reușim să le încasăm cu ceea ce avem în teren”, susține profesorul de economie.
În acest context, el atrage atenția că aceste ajustări în sectorul bugetar, „de ministere, de salariați în sectorul bugetar să se facă astfel încât să nu pui într-o situație de colaps sistemul”. Deja, PNL a venit cu ideea unui Guvern mai suplu, format din mai puține ministere - 15 față de 24, câte sunt în prezent.
Trebuie să le-o spunem românilor în mod onest. Oamenii trebuie să înțeleagă că acestea (majorările de pensii, n.r.) sunt iluzii și că economia românească practic nu poate face aceste lucruri in momentul de fațăCristian Păun
În opinia lui, ar mai mai putea fi încercată o reformă a sistemului administrativ în sensul comasării, de pildă, a unor localități care sunt depopulate, în special în zona rurală. „Mă gândesc, ca orice economist, că aceste resurse ar putea fi transferate la nivelul unui număr mai mare de localități care să folosească în comun resursele aferente unei comunități de tipul acesta”, explică profesorul de economie, care recunoaște că o astfel de reformă „presupune niște măsuri foarte curajoase”.
Pe de altă parte, o presiune mai mare vine de la creșterea de pensii prevăzută pentru 2020, nesustenabilă în opinia economiștilor. La rândul său, Cristian Păun crede că un guvern de tranziție „va trebui să renunțe la acest plan nesustenabil pentru bugetul statului de majorare de pensii mult peste rata inflației”. Nu exclude o majorare „în ritm cel puțin egal cu rata inflației”, însă atragea atenția că ar trebui să țină cont de echilibrul bugetar, pentru a putea permite și alocarea de resurse pentru investiții.
Majorările de pensii gândite de PSD pentru anul viitor "sunt iluzii", iar economia autohtonă "nu poate face aceste lucruri in momentul de față”, mai spune Păun, subliniind că noul Executiv ar trebui să se uite și către eliminarea diferențelor din sistemul de pensii. Profesorul de economie argumentează că pensiile normale sunt de cinci ori mai mici decât cele ocupaționale, iar pensiile speciale sunt de zece ori mai mari decât pensiile normale.
Totuși, este puțin probabil ca aceste schimbări să aibă loc în contextul politic în care se va afla noul Executiv. „Trebuie făcută o astfel de reformă, dar clar nu o va face un guvern minoritar în Parlament sau un guvern de tranziție. Aceste reforme vor veni probabil după alegeri, după resetarea lucrurilor în Parlament astfel încât inițiative legislative clare să poată sustine și aceste reforme în zona pensiilor, a aparatului bugetar”, punctează Cristian Păun.
Facebook Forum