Republica Moldova: De ce curentul electric din România vine tot prin Ucraina și ce riscuri implică traseul

Când Rusia bombardează țintit infrastructura energetică din unele zone din Ucraina, linia de 400 de kilovolți Isaccea – Vulcănești – Cuciurgan se deconectează, iar Republica Moldova este tăiată de la singura sursă de curent care i-a mai rămas: România.

Acesta lucru s-a întâmplat deja de două ori, pe 15 și pe 23 noiembrie.

Abia ajuns la Cuciurgan, curentul românesc poate fi transportat înapoi pe malul drept al Nistrului, către consumatorii din Chișinău și alte localități. Altă infrastructură electrică capabilă să aducă suficientă energie românească direct la Chișinău nu există încă.

De la Vulcănești, o linie de tensiune înaltă pentru transportarea curentului spre Chișinău se mai află la o fază incipientă. Construcția a început în noiembrie 2021 urmând să dureze trei ani și patru luni.

De ce se construiește atât de lent și atât de târziu?

„Au fost multe întârzieri din cauză că nu se dorea cu adevărat construcția liniei. În R. Moldova, situația nu părea atât de urgentă. Se mai aștepta ca Ucraina să se racordeze la sistemul european”, a spus într-un interviu recent Europei Libere Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie a think tank-ului Expert Forum.

O altă linie de înaltă tensiune care ar conecta R. Moldova și România a mai fost proiectată peste Prut în zona de nord, între Suceava și Bălți. Nu este însă un proiect „foarte avansat”.

„Ideea inițială era să fie construite ambele linii în așa fel încât, în eventualitatea în care se întrerupe una, să te poți baza pe cealaltă. Dar linia de la Vulcănești putea fi făcută mai rapid și, dacă i s-ar fi dat prioritate, am fi avut-o deja acum”, spune Otilia Nuțu, adăugând: „Cred că aceasta este prima guvernare de la Chișinău care încearcă să rezolve situația”.

Cum a devenit posibil importul masiv de curent românesc

Înainte de sfârșitul lunii februarie, R. Moldova nu putea importa masiv curent din România nici măcar prin linia Isaccea – Vulcănești – Cuciurgan.

Importul a devenit posibil abia atunci, pentru că Ucraina (și, împreună cu ea, R. Moldova)și-a sincronizat sistemul electric cu cel european. Astfel, a fost eliminată nevoia unor așa numite „stații back to back” la Vulcănești, prin care curentul la parametri europeni trebuia transformat la parametri CSI (Comunitatea Statelor Independente) pentru a putea fi admis în rețeaua moldoveană.

Cu stații de transformare, linia Vulcănești - Chișinău trebuie să coste mai mult. Sincronizarea sistemelor a eliminat costurile suplimentare.

Există riscul blocării curentului românesc la Cuciurgan?

Pentru Otilia Nuțu aceasta este „o amenințare foarte clară” și exact acesta este motivul „pentru care era atât de urgentă construcția liniei Vulcănești-Chișinău”.

Tehnic vorbind un „accident” care să taie linia la Cuciurgan „este posibil”, spune experta.

Dar „accidente” de acest fel în regiunea transnistreană sunt riscante chiar pentru regiune - Chișinăul controlează robinetele țevilor prin care în regiunea transnistreană ajung gaze rusești și poate răspunde.

Bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au arătat însă că lumina poate fi stinsă pe malul drept al Nistrului și altfel.

Otilia Nuțu: Avem o criză majoră, care ne face pe toți să ne băgăm mințile în cap și din care să ieșim mult mai întăriți

De ce și cum cumpără Chișinăul curent de la București

Ca să-și satisfacă nevoile de consum, R. Moldova a început în premieră, pe 1 noiembrie 2022, să cumpere energie electrică la bursa românească OPCOM, pe așa numita piață spot.

Întreprinderea de stat moldoveană Energocom cumpără curent electric în cantități mari, în condițiile în care în noiembrie nu se mai aduce curent produs pe bază de gaze rusești de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), din stânga Nistrului. Un nou contract cu MGRES a eșuat pe fundalul reducerii livrărilor de gaze rusești în R. Moldova.

Eneorgocom are încheiate înțelegeri directe cu câțiva producători români pentru achiziția unor mici cantități de curent. Masiv însă, în România, se poate cumpăra curent numai pe piața spot.

„La noi, cam toată energia se tranzacționează, începând cu septembrie, pe această piață spot, la bursă, pe ziua următoare. Deci cumpăr de astăzi pentru mâine”, explică Otilia Nuțu.

S-a ajuns aici din cauza unei „probleme legislative” - ordonanța de urgență nr. 119 din 1 septembrie 2022.

Promovată cu scopul de a proteja consumatorul final, ordonanța „supraimpozitează” tranzacțiile cu energie electrică în așa fel încât să se colecteze cât mai mulți bani, care să fie incluși ulterior în schema de protecție a consumatorului final, permițând plafonarea de prețuri și compensații.

De ce costă curentul românesc atât de mult

Din cauza felului în care a fost formulată, spune Otilia Nuțu, legislația românească adoptată în septembrie a însemnat o „intervenție foarte brutală” în piață, făcând ca jucătorii să nu mai încheie decât contracte pe ziua următoare: de teamă că vor pierde la impozite cu contracte pe termen lung, acești jucători încheie doar contracte pe o zi.

Contractele pe o zi creează o „imprevizibilitate a prețurilor”. Prețurile la care a achiziționat întreprinderea moldoveană Energocom energie de pe piața spot românească între 1 și 4 noiembrie au variat de la 100 la 350 de Euro/MWh în funcție de perioada zilei – cel mai scump este curentul livrat în orele de seară, când se aprind luminile și se consumă masiv.

Dar legislația controversată este pe cale de a fi amendată.

„Se întâmplă acum o mulțime de modificări la legislația respectivă. Sper să se rezolve (...), dar eu cred că se va găsi soluția și sper că producătorii de stat o să se găsească suficientă energie electrică așa încât să se vândă la niște prețuri acceptabile și în R. Moldova”, mai spune Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie a think tank-ului Expert Forum de la București.

Maia Sandu a convocat Consiliul de Securitate

O ședință a Consiliului Suprem de Securitate de la Chișinău a avut loc joi, în contextul deconectărilor de energie electrică care a afectat Republica Moldova în seara zilei de miercuri.

CSS a examinat riscurile de securitate energetică în urma bombardării, de către Rusia, a infrastructurii energetice din Ucraina, și a făcut câteva recomandări guvernului:

• să actualizeze planul de reducere a vulnerabilităților tehnice referitor la aprovizionarea cu energie electrică și termică;
• să mobilizeze toate capacitățile de generare a electricității și energiei termice;
• să adapteze procesele de organizare a dezvoltării și implementării politicilor în domeniul energetic
• să asigure, în timp real, comunicarea cu operatorii de infrastructură critică din domeniul public și cel privat.

Aflat la Vilnius, președintele român Klaus Iohannis a declarat că România sprijină şi va sprijini R. Moldova, în contextul atacurilor ruseşti de miercuri care au afectat şi alimentarea cu energie electrică în Moldova.

El a spus însă că interconectările directe dintre România şi Moldova sunt „total insuficiente”, iar acest lucru este valabil atât pentru gaz, cât și pentru infrastructura rutieră.