De ce mor jumătate din pacienții Covid care ajung la terapie intensivă

Medicii spun că fiecare cadru medical din secţiile ATI îngrijeşte de patru ori mai mulţi bolnavi decât ar fi normal.

Numărul deceselor de Covid de la începutul pandemiei a depășit 40.000. Numai miercuri au fost înregistrate 512 decese, fiind a doua zi cu un număr ridicat de morți după ce marți au fost raportate 523 de decese.

Medicii de la trei mari spitale din Capitală spun că sunt mai multe cauze pentru care mor mulți pacienți de la ATI, printre care și lipsa cadrelor, a medicamentelor. Gravitatea cazurilor - în condițiile în care mulți pacienți ajung târziu la spital - e un alt factor important.

Medicul Cătălin Apostolescu, managerul de la Institutul Matei Balș din Capitală, spune că sunt mai multe cauze pentru care România a ajuns să înregistreze una dintre cele mai mari mortalități din secțiile de ATI, și de Covid în general.

„Acum depinde și ce fel de ATI este. De exemplu, la 'Balș', la ATI ajung realmente doar cei care au nevoie să fie intubați, pe restul îi ținem în secții. Și evident că în acest fel mortalitatea e mai mare la noi”, arată Cătălin Apostolescu.

„În valul patru virusul este mai agresiv, cu degradarea rapidă a pacientului. Apoi, mulți pacienți se prezintă tardiv la spital, cu saturație de 30-40-50%, vin în stare foarte gravă la spital”, spune Apostolescu.

Acesta mai spune că nu toți medicii au aceeași experiență în ATI, care și așa sunt supraaglomerate în această perioadă.

„Există experiență inegală a ATI-iștilor în ventilarea acestor pacienți. Sunt centre în care și înainte de pandemie se ventilau pacienții care aveau tot felul de probleme pulmonare, și sunt și centre unde terapiștii făceau mai mult anestezie. Dar, într-adevăr, supraaglomerarea secțiilor face ca să nu mai poți să acorzi aceeași atenție fiecărui pacient în parte. Când ai de tratat 10 pacienți în loc de 2, îi acorzi mai puțină atenție și atunci e posibil să pierzi anumite elemente”, a explicat medicul.

Pe lângă asta, există și diferențe mari de experiență între centrele universitare și unitățile sanitare din orașele mici.

Medicamentele importante lipsesc din spitale

Medicul susține că și medicamentele sunt insuficiente și dă exemplul Tocilizum, un tratament necesar celor bolnavi grav de Covid.

„Nu au de unde să mai cumpere, pentru că producătorul nu-l mai face. S-a cumpărat pentru 1.000 de pacienți, dar s-a epuizat rapid, s-a dat cu foarte mare parcimonie și n-a ajuns decât la un număr mic de pacienți. Se întâmplă ceea ce spunem noi de două luni de zile, când spuneam în august că suntem în ochiul furtunii nu ne asculta nimeni”, a mai spus Cătălin Apostolescu.

Radu Țincu: „Mortalitatea care este data de Covid este undeva între 60 și 80%”

Medic ATI Spitalul de Urgență din București, Radu Țincu spune că procentul de mortalitate este unul ridicat, pentru că discutăm de formele severe de Covid care ajung la ATI.

Secțiile ATI Covid din spitalele românești sunt pline de zile la rând

„Mortalitatea care este dată de Covid este undeva între 60 și 80%. În România avem explicații pentru acest fapt din trei perspective: o perspectivă e că persoanele care au ajuns în acest val patru la ATI sunt în cea mai mare majoritate persoane peste 65 de ani, nevaccinate, și au dezvoltat forme severe de Covid, multe dintre ele având patologii asociate – boli cardiace, boli respiratoria sau neoplazii de diferite feluri - care au crescut riscul de mortabiliate”, explică medicul.

Pacienții vin târziu la spital

Radu Țincu mai arată că mortalitatea ridicată este dată și pentru că majoritatea acestor persoane din ATI s-au prezentat târziu la spital, adică undeva după 7-10 zile de la primele simptome.

„S-au autotratat cu diferite medicamente pe care le-au citit pe internet și atunci la evaluatea tomografică am observat o afectare pulmonară care depășea 70% în foarte multe cazuri. O astfel de afectare pulmonară la un pacient vârstnic cu alte boli creionează o mortalitate care se apropie de 70-80%”, a mai spus medicul.

Specialistul ATI spune că majoritatea celor care decedează la ATI sunt persoane în vârstă, dar în valul patru sunt și tineri.

„Chiar săptămâna asta am avut pacient de 37 de ani care a decedat, avem pacient de 24 de ani care este nevaccinat și care este intubat. Cei care au supraviețuit sunt pacienți care s-au prezentat devreme la spital și au avut o afectare pulmonară sub 50%. Majoritatea celor care au avut o afectări pulmonare mari nu au supraviețuit”, a mai spus medicul Țincu.

În opinia lui, al treilea element care duce la un procent mare al mortalității este deficitul de personal medical.

„Este evident că nu putem compara calitatea unui act medical într-un sistem sanitar care funcționează cu deficit de personal. Nu putem să comparăm cu mortalitatea din Franța și Germania, unde numărul de medici și asistenți este cu mult mai mare”, conchide medicul.

În valul IV, mor și tinerii la ATI

Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler arată că, din nefericire, nu doar pacienții grav bolnavi de la ATI se pierd în această perioadă, ci și unii din secții. Iar acest lucru se întâmplă din cauza supra-aglomerării secțiilor de terapie intensivă.

„Nu se moare doar în ATI. De exemplu, azi a murit un pacient în ATI, unul în secție Covid. Sâmbătă, au murit patru în secție, 3 în ATI. Mor jumătate în secție, jumătate în ATI. Din păcate, suntem în zona aia în care nu avem loc la ATI. Cei care sunt cu neoplazii importante sau cu alte boli grave, nici nu te duci să-l duci în ATI când ai persoane de 20-30 de ani în stare gravă. Și atunci alegi persoane care au cele mai mari șanse să treacă acest moment. Nu e potrivit că alegi, dar până la urmă asta faci”, a spus Beatrice Mahler.

Medicul completează că în valul patru sunt situații care nu s-au întâmplat anul trecut. De exemplu, la „Marius Nasta”, zilele trecute a murit o fată de 21 de ani cu obezitate care era intubată și nu a rezistat.

În spitalele din România sunt internate 20.442 de persoane infectate cu Covid. Dintre acestea 1.861 sunt internate la ATI, printre care și 44 de copii.

Supraglomerarea și numărul mare de pacienți din valul patru a dus la lipsa acută a locurilor la ATI. La nivel național, nu sunt disponibile paturi libere de ATI la acest moment.

Președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, Şerban Bubenek, a declarat zilele trecute că mortalitatea în secţiile de ATI de 58-59 la sută şi că fiecare medic din secţiile ATI îngrijeşte de patru ori mai mulţi bolnavi decât ar fi normal.

„Noi ştiam de anul trecut că atunci când o să avem peste 1.300-1.400 de pacienţi COVID în Terapiile Intensive, calitatea îngrijirilor medicale şi promptitudinea cu care sunt aplicate se va diminua. La 1.800 de pacienţi, câţi avem acum în Terapiile Intensive din România e foarte clar că un doctor îngrijeşte de patru ori mai mulţi pacienţi decât ar trebui să îngrijească în mod normal, iar răspunsul asistentelor la acest număr mare de pacienţi este că eficienţa lor scade cu 40 la sută pentru că sunt supraîncărcate şi alienate în sarcini la foarte mulţi bolnavi, lucru care se vede şi la mortalitate”, a declarat Şerban Bubenek.

Vaccinarea scade riscul să ajungi la ATI

Medicii spun că singura soluție pentru a decongestiona situația de la ATI este vaccinarea. Un studiu realizat de Comitetul de Coordonare a Vaccinării în perioada februarie-mai, când varianta Alfa a coronavirusului era dominant, arată că vaccinarea împotriva Covid a redus de peste cinci ori riscul de infecţie, de peste zece ori riscul de spitalizare şi de aproape 14 ori riscul de internare în ATI.

De asemenea, prin vaccinare s-a redus de peste 20 de ori riscul de deces în urma Covid.