Economie

De ce ne-au scăzut ratele și la ce să fim atenți pe viitor. Sfatul unui economist

Românii plătesc dobânzi mai mici la împrumuturile bancare decât o făceau acum un an.

Un român cu un credit de 60.000 de euro, luat pe 30 de ani, plătește acum cu circa 200 de lei mai puțin. Și asta pentru că indicatorul bancar în funcție de care sunt calculate cele mai multe dintre creditele luate de populație a încheiat săptămâna trecută la valoarea de 1.60, în timp ce acum un an ROBOR se situa la 3,16.

Pentru românii care au credite luate înainte de mai 2019 începutul de an a venit cu o veste bună. ROBOR la 3 luni, indicatorul care influențează cele mai multe împrumuturi luate de populație, a ajuns la cel mai scăzut nivel din septembrie 2017 până în prezent.

Valoarea ROBOR la 3 luni, în ultimul an

În cei mai bine de trei ani care au trecut de atunci, acest indicator a stat inclusiv la baza unui război politic pe care guvernarea PSD l-a pornit împotriva sistemului bancar.

În 2019, după ce a acuzat băncile și BNR că manipulează indicatorul, guvernul condus de Viorica Dăncilă a adoptat o OUG prin care a înlocuit ROBOR cu IRCC, un indicator despre care liderii partidului de guvernământ de atunci spuneau că nu poate fi manipulat de bancheri.

Înlocuirea ROBOR la 3 luni cu IRCC nu se aplică însă decât creditelor contractate după adoptarea OUG de către guvernul PSD, așadar toate împrumuturile de dinainte de mai 2019 se raportează la indicatorul atât de contestat de către fosta guvernare.

Dacă în prezent ROBOR de 3 luni a ajuns la 1,60, IRCC pe trimestrul III din 2020 – ultimul publicat de BNR - a avut o valoarea de 1.88. Potrivit legii, IRCC „este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior zilnice ale tranzacțiilor interbancare”, spre deosebire de ROBOR, care ia în calcul rata dobânzii la care băncile comerciale s-au împrumutat între ele cu o zi înainte.

Câteva explicații

Îți mai recomandăm REPORTAJ Bunicii de la capătul UE s-ar vaccina, dar „de unde bani de autobuz”? Pot fi pelerinajele sanitare o soluție?

Cei doi indicatori bancari care ne determină valoarea ratelor sunt influențați și de dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR), adică dobânda cu care băncile se pot împrumuta de la BNR. Pe 15 ianuarie, BNR a decis să scadă această dobândă la 1,25%.

„Dacă Banca Națională spune că poți să vii să te împrumuți de la mine cu 1,25%, băncile comerciale e clar că nu o să-și mai dea credite la 2, 2,5, 3% unele la altele pentru că au posibilitatea să ia bani ieftini de la banca centrală”, spune economistul ieșean Dan Chirleșan.

Dobânda de politică monetară nu poate fi însă stabilită din pix, altminteri ar putea avea efecte nefaste în economie, în special în ceea ce privește cursul valutar sau inflația.

În opinia economistului-șef al BNR, Valentin Lazea, BNR a trebuit să reducă gradual rata dobânzii de politică monetară din următoarele motive:

  • pre-existența unor mari dezechilibre economice, reflectate în deficitul bugetar și în deficitul de cont curent, precum și în rating-ul de țară;
  • riscurile pe care o conduită de reducere mai agresivă a dobânzii de politică monetară ar fi avut-o în materie de depreciere a cursului valutar și de recrudescență a inflației;

„Potrivit estimărilor, câștigurile în materie de costuri de finanțare pe care o eventuală reducere mai abruptă a ratei dobânzii de politică monetară le-ar fi generat ar fi fost în întregime anulate de deprecierea cursului valutar; statul român ar fi ajuns să plătească mai mult pentru finanțarea externă, la care s-ar fi adăugat un echilibru macroeconomic deteriorat”, a arătat Lazea.

Ce ne-ar putea aștepta

Economistul Dan Chirleșan susține într-un interviu telefonic pentru Europa Liberă că scăderea dobânzilor reprezintă „o creștere a încrederii piețelor financiare în ceea ce înseamnă actul de guvernare.”

El vorbește în termeni duri despre modul în care a fost condusă România de ceea ce el numește „fosta guvernare”, ale cărei „promisiuni populiste” ar fi fost sancționate de piețele financiare internaționale. Asta ar fi dus, implicit, la scumpirea creditelor.

Îți mai recomandăm Cât de pregătită e România să adere la euro? Pilda „cafelei la 2 lei"

„Românii au trecut prin experiența unei etape populiste și au văzut că atunci când politicienii promit multe și adesea fără posibilitatea de a fi realizate, promisiunile se sparg în indicatorii macroeconomici. De ce în perioada lui Dragnea și Dăncilă, când ni se parașutau bani din elicopter, ROBOR-ul avea o cotație foarte ridicată? Pentru că era forma prin care se corectau derapajele macroeconomice. Promisiuni populiste înseamnă indicatori macroeconomici slăbiți, inflație mare, curs valutar ridicat, dobânda de referință, ROBOR ridicate”, e de părere Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Îți mai recomandăm Crește salariul minim. Dvs. ce puteți cumpăra cu 40 de lei?

Chirleșan e de părere că „noi, populația”, putem influența ROBOR-ul. Însă nu prin acțiuni de tip sindical, ci prin acțiuni de tip economic: fiind mai productivi sau având o rezistență sporită „la a nu mânca pe pâine lucruri otrăvite”.

Economistul se referă la promisiunile populiste al politicienilor care, de regulă, ajungă să fie sancționate de piețele financiare internaționale.

„Dacă vom reveni la o politică populistă, adică să creștem din pix salarii și pensii, fără a avea acoperire în creșterea veniturilor bugetare proprii, nu cele atrase din împrumuturi, vor exploda din nou indicatorii macroeconomici: ROBOR-ul, rata inflației și cursul valutar sunt primele supape de la oala sub presiune. Atunci când pui ciorba la fiert și începe să sară senzorul ăla care își scoate aburul, spune că se va întâmpla ceva”, ne-a mai spus economistul.

Ce influențează ROBOR
Roborul este un indicator de referință pe piața interbancară. Piața interbancară este formată din băncile comerciale care se află în zona de securitatea pe care o dă banca centrală a unei națiuni. „Dacă vă imaginați o piramidă: sus avem banca centrală, care e reglementator/ supraveghetor și institutor de reguli, la mijloc avem băncile comerciale care crează spațiul interbancar și jos e clientela bancară. Roborul este un indicator al zonei de mijloc a piramidei bancare și se stabilește prin comunicarea zilnică a unei medii a cursurilor de referință stabilite de 10 bănci, din astea 30 și ceva câte sunt în sistemul bancar din România”, explică profesorul Chirleșan.
Roborul are mai multe niveluri: la o 1 zi, la 7 zile, la 1 lună, la 3 luni, la 6 și la 12 luni. Cele mai utilizate din perspectiva raportărilor interbancare sunt nivelurile ROBOR-ului la 3 și 6 luni. La 3 luni este folosit pentru creditele acordate populației și la 6 luni pentru creditele acordate în general firmelor sau creditele ipotecare. Diferența între ROBOR-ul la 3 și la 6 luni nu este semnificativă, dar în general cel la 6 luni are un nivel mai ridicat decât cel la 3 luni.
„Băncile, atunci când propun un nivel al ROBOR-ului, care ajunge după acea să fie integrat într-o formulă matematică și rezultă nivelul comunicat al ROBOR-ului, ele țin cont de două chestiuni. Cu cât se pot împrumuta de pe piața interbancară, adică cu cât își pot da credite la o zi, la 7 zile, la 3 luni o bancă alteia, adică cu cât se împrumută băncile între ele și cu cât își pot procura veniturile sub formă de împrumut de la nivelul superior al piramidei, adică nu de la o bancă la alta, ci mă duc direct la BNR sau de la talpa piramidei - mă împrumut și luați cu ghilimele acest cuvânt, de la clientela mea, adică stimulez clientela să facă depozite bancare și folosesc resursele atrase”, a mai arătat profesorul ieșean.