„Nu merge ecograful. Sau nu avem aparatură. Sau la privat primești mai repede o programare. Asta li se spune femeilor din programul nostru când ajung însărcinate la medic în sistemul public”, spune Roxana Oprea.
Împreună cu colegele ei de la Asociația E-Romnja, Oprea derulează programe în comunități defavorizate prin care încearcă să ofere oamenilor acces la servicii sanitare. Un punct central îl reprezintă investigațiile de care trebuie să beneficieze gratuit femeile însărcinate.
„Eu însămi, de 15 ani, de când lucrez și sunt asigurată medical, nu am făcut niciodată testul Papanicolau în sistemul public. Medicul meu de familie m-a trimis mereu la cabinete private”, mărturisește Oprea
„Și aici apare problema. Anume momentul în care medicii preferă să aibă clienți în loc de pacienți”, subliniază aceasta.
„Zona de investigații imagistice în perioada sarcinii, cu precădere, este una în care în mod constant se încalcă legislația, iar sistemul privat exploatează statul”, explică Vlad Mixich, expert european în politici de sănătate publică.
Motivul identificat de acesta este lipsa oricărei reglementări a dublei practici în România. Mai precis, situația în care un medic lucrează și în sistemul public și în privat.
Îți mai recomandăm Lungul travaliu al unei femei însărcinate și neasigurate medical în RomâniaDubla practică
„Nu văd niciun motiv pentru care am reglementa dubla practică în acest moment”, e de părere Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România.
Borcean afirmă că o interdicție de dublă practică ar pune în pericol însuși sistemul sanitar având în vedere că și așa România suferă de un deficit cronic de personal medical
„Și nici nu se cunoaște amploarea fenomenului (trimitere nejustificată din public în privat, n.r.). El există, da, dar ce prejudicii aduce nu știm”, spune președintele Colegiului Medicilor.
România nu este singura țară din UE unde dubla practică este permisă de lege.
Control strict
Vlad Mixich descrie cazul Franței, unde medicii pot lucra și în sistemul public și în cel privat.
„În Franța, dacă se prezintă o femeie însărcinată la medic în sistemul public și nu primește o ecografie, atunci imediat apare un control care îl trage la răspundere”, subliniază expertul european
Cu o reglementare a controlului ar fi de acord și Gheorghe Borcean.
„E mult mai simplu să controlezi decât să interzici. Dacă vorbim de un control strict, nimeni nu are nimic împotrivă”, declară medicul.
Prima tentativă de reglementare a dublei practici în România datează din perioada în care, pentru o scurtă vreme, ministru al Sănătății era Raed Arafat, iar premier era Victor Ponta. Demersul nu a avut însă sprijin politic.
Ultima dezbatere în spațiul public pe această temă datează din 2018, când tot Raed Arafat a provocat indignarea medicilor propunând, în urma creșterilor substanțiale de venit ale doctorilor, ideea că aceștia ar trebui să aleagă între sistemul public și cel privat.
În prezent, salariul de bază al unui medic primar, gradația 5, într-o unitate clinică este de 15.500 de lei brut, deci înainte de impozite, conform datelor obținute de la Ministerul Sănătății.
La acest salariu brut de bază, după impozitare, se adaugă însă și sporurile de specialitate, care, în unele cazuri, ajung și la 100%.
Ecografiile la privat și la stat
În mediul privat, o ecografie de sarcină costă, în medie, cel puțin 500 de lei.Aceste ecografii se pot face, evident, și în maternitățile din sistemul public de sănătate.
În acest context, Spitalul Județean Argeș, a decontat zero ecografii de la casa județeană în ultimele 6 luni.
În Bacău, casa județeană de asigurări nu a decontat în ultimele 3 luni din 2019 și în primele 3 luni din 2020 nicio ecografie de urmărire de sarcină, conform unei cereri de acces la informații de interes public adresată de asociația E-Romnja.
În județul Giurgiu, Spitalul Județean și Spitalul Orășenesc Bolintin Vale au decontat, în ultimele șase luni, tot zero ecografii de monitorizare de sarcină, conform aceleiași surse.