33 de miliarde de euro pentru România de la UE și de ce Europa ar fi unde erau SUA în 1790

Funcționarea statului de drept este unul dintre ele și este menit să descurajeze în special derapajele din estul continentului. Sunt vizate în primul rând Ungaria și Polonia, dar urmează la distanță scurtă și România, care nu a rezolvat toate probelemele lăsate moștenire de guvernările anterioare.

În total, Uniunea Europeană vrea să împrumute 750 de miliarde de euro pentru refacerea statelor după criza epidemiei de coronavirus. România ar putea beneficia de a șaptea cea mai mare sumă distribuită: 33 de miliarde de euro. O mare parte din sumă ar fi nerambursabilă, potrivit eurodeputatului liberal Siegried Mureșan. România va primi cel puțin cu 20 de miliarde de euro mai mult decât contribuie, crede Mureșan. Nu e încă prea clar cum vor fi cheltuiți banii, dar prioritățile finanțării sunt: digitalizarea, protecția mediului, îmbunătățire a eficientei energetice.

Pachetul suplimentar al Comisiei de 750 de miliarde e calculat pentru următorii doi ani, în paralel cu bugetul obișnuit. Niciodată nu a mai fost propus un plan de punere în comun a datoriilor de o asemenea amploare. Încă nu există un consens asupra acestui pachet, fiindcă patru state nordice se opun acestui împrumut sindicalizat: Olanda, Austria, Suedia și Danemarca. Nici Germania nu a cedat prea ușor ideii de a ajuta cu bani state care fie nu cheltuie judicios banii, fie nu reușessc să colecteze fonduri la buget, fie se confruntă cu o corupție endemică.

Totuși, când Germania s-a raliat pe 18 mai ideii franceze de a crea o datorie comună, presa internațională s-a întrebat dacă poate fi vorba despre un „moment hamiltonian” pentru Europa.

Este vorba despre o transformare istorică a Statelor Unite, care a pornit de la Alexander Hamilton, primul secretar al Trezoreriei tânărului stat, pe atunci, SUA, care a reușit în 1790 să convingă Congresul să creeze o datorie federală, ceea ce a transformat confederația americană într-o federație. Ar putea fi un început al schimbării și pentru UE, cred optimiștii. Totuși, federalizarea UE este o idee greu de pus în practică, deși ar fi o soluție de rezolvare mai rapidă a crizelor, oricare ar fi ele. Deocamdată, naționalismul esticilor, combinat cu excesele partidelor de extremă dreaptă din vest, sugerează că o dezbatere pe această temă nu e de actualitate.

Între timp însă, un prim pas spre dezideratul federalizării va fi făcut repede, pentru că specialiștii de la Bruxelles discută despre cum va fi returnată datoria de 750 de miliarde de euro, printre idei au fost enunțate impuneri de taxe comune: un impozit pe materialele plastice nereciclabile, o parte din drepturile de emisii de CO2, o taxă „carbon” pentru intrarea în Uniune a produselor care nu respectă standardele europene, o taxă digitală, o fracțiune din impozitul pe profit al societăților comerciale etc. Comisia Europeană știe că aceste impozite, chiar dacă nu vor fi adoptate de data aceasta, vor fi impuse într-un viitor nu prea îndepărtat pentru a elimina o povară de pe umerii statelor membre. „Un al doilea moment hamiltonian va fi cel în care Uniunea va putea preleva impozitul pe dobânzi", a prezis un membru al Comisiei.

Planul de refacere a UE după epidemie se numeșete „Next Generation EU”, ceea ce sugerează un nou viitor pentru UE, care să aplice eventual lecția lui Alexander Hamilton în Europa și să trasfere Europa națiunilor într-o Europă federală.