Linkuri accesibilitate

Interviu. Mihaela Mitroi, consultant fiscal: Economia poate reveni în „V”, cu o condiție: măsurile anunțate de Guvern să fie și aplicate


Mihaela Mitroi este partner în cadrul companiei de consultanță EY Romania și lider pentru regiunea Europa de Sud-Est.

Economia României are șanse să scape de o recesiune tehnică în acest an, iar, după ce primele trei luni ale anului au arătat cea mai mare creștere a PIB-ului din UE, există șansele unei reveniri în „V”.

Toate acestea cu o singură condiție: măsurile pe care Guvernul le-a anunțat și pe care mediul de afaceri le așteaptă să fie „realizate eficient și rapid”, a explicat, într-un interviu pentru Europa Liberă, Mihaela Mitroi, partner în cadrul companiei de consultanță EY Romania și lider pentru regiunea Europa de Sud-Est.

În opinia ei, pentru ca economia să fie repusă pe picioare ar trebui ca toate sectoarele afectate să fie ajutate, dând exemplul HoReCa, unul dintre domeniile cele mai lovite de pandemia de coronavirus, care are dificultăți în a accesa programe precum IMM Invest și care așteaptă din partea Guvernului mai ales „predictibilitate”.

Mihaela Mitroi este de părere că este nevoie de o demarare a investițiilor publice, că statul român va continua să se împrumute, dar că o creștere a taxelor nu s-ar justifica „pentru că suntem în situația în care aproape toate firmele fac eforturi deosebite să își păstreze activitatea. Dacă ai crește taxele este ca și cum toate măsurile luate în această primăvară au fost luate degeaba”.

Pandemia evenimentelor: "Noi nu putem lucra de acasă"
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:48 0:00

Europa Liberă: Starea de urgență s-a încheiat, dar care sunt acum urgențele în economie, atunci când vorbim de relansare?

Mihaela Mitroi: „Măsurile economice pe care Guvernul le-a luat sunt destul de bune și le regăsim în multe dintre țările europene. Am avut șomaj tehnic, recent anunțata amnistie fiscală, a fost creat un ecosistem de care au beneficiat cam toate firmele. Dar, aveți dreptate când puneți această întrebare, pentru că măsurile nu pot să spun că sunt suficiente în sensul în care acoperă toată nevoia de finanțare sau sunt pentru întreaga activitate economică.


Eu înțeleg că după încetarea stării de urgență, Executivul a pregătit și sunt în lucru mai multe programe, nu doar pentru IMM-uri. Înțeleg că va fi o schemă de ajutor de stat similară cu IMM Invest, cu credite garantate. Diferența ar fi că creditele nu vor fi garantate până la 80-90% ca în cazul IMM-urilor, ci mai puțin, probabil până la 50%, pentru că vorbim de companii mult mai mari. Se pare că vom avea niște programe - și în domeniul energiei s-a anunțat o schemă de ajutor de stat pentru 15 companii care sunt mari consumatoare de energie.”

Europa Liberă: Deocamdată, au tot fost anunțate pachete de măsuri, așteptate de toți actorii economici, însă, concret, doar IMM Invest funcționează. Cât pot supraviețui companiile din România în contextul acestei lupte contracronometru?

Mihaela Mitroi: „Trebuie să ne uităm mai ales la companiile care sunt cele mai afectate și aici vorbim de companiile din domeniul ospitalității, HoReCa, organizări de evenimente, în general, aș zice, companii care, prin obiectul de activitate, aduc în același loc foarte mulți oameni.

Cred că acestea sunt companii care au foarte mare nevoie de ajutor pentru că ele, pe lângă finanțare, programe de susținere, mai au nevoie și de responsabilitate din partea noastră. Noi trebuie să fim foarte atenți legat de răspândirea virusului întrucât, altfel, vom contribui la falimentarea acestor companii.

Va fi o perioadă dificilă, dar care poate fi controlată prin măsuri adecvate și bine aplicate. Acesta este mesajul meu principal: măsurile trebuie să fie foarte bine implementate și nu să rămână la nivel de program guvernamental, ci să aibă efect real asupra economiei.”

Europa Liberă: Vedem, de pildă, că și IMM Invest, atât de așteptat de mediul economic, a avut o lentoare în pornire. Lucrurile se vor pune pe picioare, însă ce înseamnă pentru o companie să aștepte 2-3 săptămâni?

Măsurile trebuie să fie foarte bine implementate și nu să rămână la nivel de program guvernamental, ci să aibă efect real asupra economiei.


Mihaela Mitroi: „Sunt destul de multe probleme, dar important este să poată fi rezolvate rapid, să nu așteptăm cu lunile, nu vorbesc de săptămâni, pentru a obține o finanțare pentru că nu se poate aștepta prea mult. IMM-urile reprezintă majoritatea companiilor în România. Aproximativ 90% din companii se califică sub această formulă, este de altfel un procent pe care îl regăsim la nivelul UE, de aceea Uniunea Europeană a cerut insistent susținerea acestui tip de companii în primă instanță pentru că ele erau primele care riscau să moară.

Dar trebuie, pur și simplu, să fie mult mai rapidă corectarea erorilor de implementare și găsirea unor soluții pentru anumite companii. De exemplu, pentru că mă refeream la HoReCa: sunt IMM-uri din acest domeniu, dar nu se califică atât de ușor la această facilitate oferită de Guvern pentru că sunt anumite caracteristici pe care acestea nu le au: nu fac investiții, nu cumpără imobile, închiriază spațiile pentru restaurante și așa mai departe și apar tot felul de probleme de aplicare.”

Europa Liberă: Și atunci ce este de făcut?

Mihaela Mitroi: „O mare temere a mediului de afaceri, în special a celor din HoReCa, este lipsa de predictibilitate. Când se vor deschide restaurantele? Pe 1 iunie? Pe 15 iunie? Pe 1 iulie? Nimeni nu știe la momentul actual. Așteptăm. Și aceasta este o mare problemă, nu prea poți să își faci planuri în aceste condiții. Vor fi momente puțin mai dificile.

Dar eu cred că se va modifica și comportamentul consumatorilor, care nu va mai fi la fel ca înainte de criza de sănătate. Dacă se vor deschide mall-urile, restaurantele, pe lângă restricțiile legate de distanțarea socială, cerute de situația în care ne aflăm acum, tot nu mă aștept să văd multă lume înghesuindu-se la cumpărături sau cumpărând aceleași lucruri pe care le cumpăra înainte. Consumul în acest an calendaristic va porni, însă mai lent și consumatorii vor fi mai selectivi.

Europa Liberă: Dar știm că motorul economiei românești a fost consumul, în ce măsură o reducere a consumului va pune o presiune suplimentară pe buget și așa strâmtorat de cheltuielile tot mai mari?

Mihaela Mitroi: „E clar că soluția o reprezintă împrumuturile, după cum se vede la momentul actual. Vedem că Executivul a reușit, aproape la fiecare ieșire pe piețele financiare, să atragă mai mult decât își propune. Este un lucru pozitiv și este un semnal de încredere pe care creditorii îl arată programelor aduse de Executiv. Este evident că vorbim de împrumuturi, pe de altă parte trebuie să vorbim și de direcționarea inteligentă a acestor împrumuturi astfel încât să creem acea plusvaloare și să reîncepem să punem în funcțiune economia. Inteligent înseamnă ceea ce am auzit deja declarându-se de către Executiv, ceea ce mă bucură, dar vrea să văd implementat de către Executiv. Este vorba de investițiile publice pe care trebuie să le facem, să ne concentrăm pe investiții publice în anumite domenii, mai ales în cele pe care le așteptăm de mult timp și care pot să facă economia să funcționeze.

Eu cred că un asemenea scenariu al retrogradării ratingului de țară ar fi catastrofal pentru felul în care va arăta viitorul economiei în următorii ani


În niciun caz nu cred că se poate pune problema unei creșteri a taxelor, pentru că suntem în situația în care aproape toate firmele fac eforturi deosebite să își păstreze activitatea.

Dacă ai crește taxele este ca și cum toate măsurile luate în această primăvară au fost luate degeaba.

E clar că, dacă crești taxele, nu vor mai veni automat bani la buget, pentru că o să fie mai puțini contribuabili, majoritatea vor «deceda»”.

Europa Liberă: În iunie, urmează ca una dintre agențiile de rating să anunțe calificativul de țară și știm că perspectiva este negativă la toate cele trei mari agenții de rating. Care ar fi impactul imediat al unei retrogradări în condițiile în care știm că banii sunt din ce în ce mai scumpi pe piață?

Mihaela Mitroi: „În acest moment, suntem pe treapta cea mai de jos a segmentului recomandat investițiilor, următorul este junk. Adică nerecomandat investițiilor. Eu cred că un asemenea scenariu ar fi catastrofal pentru felul în care va arăta viitorul economiei în următorii ani.

Dacă ajungem să ne reîntoarcem la junk – la criza precedentă am fost retrogradați și ne-a luat niște ani buni să ne revenim – ar însemna niște sacrificii și cu dobânzi foarte mari. Dacă adăugăm și scumpirea banilor din cauza crizei acesteia de sănătate, va fi o situație foarte dificilă pentru finanțarea deficitului bugetar. Nu vreau să mă gândesc că vom putea ajunge într-o astfel de situație. Sper să ne menținem.


Europa Liberă: Ar putea România să apeleze la împrumuturi de la FMI?

Mihaela Mitroi: Da, sigur. Sunt convinsă că este pe lista Executivului o asemenea opțiune. S-a întâmplat și în situația precedentă [în timpul crizei din 2008].

Europa Liberă: Pe primul trimestru economia a părut să meargă bine, deși primele trei luni poate nu sunt neapărat relevante, mai ales că, în România, carantina a fost instituită în luna martie. Cum vedeți însă a doua jumătate a anului pentru economia românescă?


Mihaela Mitroi: Eu sunt optimistă și cred că ar putea să fie bine. Economic vorbind cred că avem șanse anul acesta să scăpăm de o recesiune economică. Am avut rezultatele foarte bune în primul trimestru. Și eu cred, de asemenea, într-o revenire în V a economiei, evident cu condiția ca măsurile Guvernului anunțate de Guvern să fie aplicate eficient și rapid. Și să fie secondată de o condiție la fel de importantă: să nu fie abandonat niciun sector, pentru că nicio economie din lume nu își poate reveni dacă susține numai 1-2-3 sectoare și le lasă pe celelalte să se descurce cum pot.

Europa Liberă: Se spune însă că nu putem salva pe toată lumea și că trebuie, la un moment dat să alegem pe cine salvăm.

Mihaela Mitroi: Știu, dar asta a fost și durerea celor de la HoReCa. Revin la ei fiindcă rerpezintă un subiect fierbinte – ei spun: dar noi suntem ultimii, dar noi nu contăm? Și vedeți că până la urmă toată lumea contează.

Europa Liberă: În general, în cazul în care companiile au dificultăți, primii afectați sunt angajații. Știm și estimările Guvernului cu privire la șomaj, ce soluții ar fi în cazul celor rămași fără un loc de muncă?

Aceasta este o criză importantă pentru că va schimba niște comportamente


Mihaela Mitroi: „Ceea ce este interesant aici este că, înainte de această criză de sănătate, România avea un deficit de forță de muncă de un milion de angajați. Este evident că acum nu putem să revenim la momentul de dinainte de criză, dar atunci am început să importăm forță de muncă din Asia. Va trebui și probabil că vom stopa acest import de forță de muncă din afară, pentru că avem resurse în România. Trebuie însă să folosim aceste resurse în mod inteligent.

Adică, Guvernul ar trebui să vină cu proiecte de reconversie profesională pentru cei care își caută acum un loc de muncă și în situația în care pregătirea lor nu se potrivește cu ceea ce cer angajatorii. Eu cred că se pot rezolva aceste probleme, ținând cont de nevoia de dinainte de criză, sigur, dar sunt sectoare în care nevoia de forță de muncă va rămâne. Construcțiile, de exemplu.”

Europa Liberă: Este acesta cel mai greu an din punct de vedere economic din ultimii 30 de ani?

Mihaela Mitroi: „Să știți că lucrez de multă vreme în branșă și eram în business și în 2008, atunci când a fost cealaltă criză. Sunt de acord că sunt crize diferite. Criza de acum e diferită pentru că băncile nu sunt afectate, finațare există, de fapt atât de multă finanțare cât s-a pompat la nivel internațional în economia mondială nu am văzut până acum și probabil nu vom mai vedea așa ceva prea curând.

Dar până la urmă, mi se pare o criză importantă pentru că ea va schimba niște comportamente. În 2008, nu s-au modificat lucrurile semnificativ, economia a suferit, dar noi, oamenii, ne-am comportat la fel. Acum, cred că această criză va schimba fundamental modul în care ne desfășurăm viața, activitatea, din toate punctele de vedere. Știam că va trebui să ne adaptăm unei lumi digitalizate, de exemplu, și acum lucrurile sunt grăbite. Oamenii s-au obișnuit să lucreze de acasă și sunt mult mai productivi așa.. Comportamentul de consum va fi diferit, oamenii și-au dat seama, în această perioadă, că poate nu mai au nevoie de tot ceea ce își luau înainte. Generația tânără se va adapta rapid la noul mod de socializare. E o criză foarte importantă, un punct de reper în evoluția societății. Poate e cea mai importantă de la Revoluția industrială încoace”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG