După ce România și mai multe state europene au suspendat imunizarea cu doze din lotul AVB 2856 al vaccinului AstraZeneca, cel puțin 9.000 de români programați la vaccinare nu s-au mai prezentat în cursul zilei de vineri la centre din întreaga țară.
Aceasta înseamnă 4.5% din cele de 200.000 persoane înscrise la vaccinarea cu AstraZeneca, potrivit datelor oficiale de la Centrul Național pentru Campania de Vaccinare.
Suspendarea folosirii lotului menționat a fost decisă în urma unor suspiciuni cu privire la apariția unor tromboze (cheaguri de sânge) la persoane cărora li s-a administrat acest vaccin.
Îți mai recomandăm Danemarca suspendă două săptămâni vaccinarea cu AstraZenecaDanemarca, Norvegia, Islanda, Bulgaria, Norvegia au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca până vor fi mai multe informații despre efectele pe care le poate avea vaccinul asupra organismului. Unele țări au retras de la vaccinare dozele din două loturi AVB 5300 și AVB 2856.
Din lotul AVB 5300 a fost vaccinată o asistentă medicală din Austria, care ulterior a decedat, și o altă persoană care a făcut embolie pulmonară. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat, miercuri, că o anchetă preliminară nu a stabilit nicio legătură între vaccinul AstraZeneca împotriva Covid-19 şi decesul asistentei austriece care fusese injectată cu acesta.
Italia a oprit, joi, de la administrare lotul AVB 2856 de vaccin AstraZeneca după ce au fost raportate două decese în Sicilia. Cazurile se află în investrigare.
În România, Direcţia de Sănătate Publică Gorj s-a sesizat şi va deschide o anchetă pentru a cerceta dacă doza de vaccin AstraZeneca din lotul cu probleme a contribuit la decesul unui bărbat în data de 1 martie, potrivit News.ro.
Europa Liberă a consultat un medic specialist hematolog, care a explicat în ce condiții apar trombozele.
Valeriu Găman, medic hematolog și membru al Societății Române de Hemostază și Tromboză, susține că trombozele (cheagurile de sânge) sunt fie moștenite, fie sunt dobândite pe parcursul vieții.
Tromboza se manifestă în general după 50 de ani, dar poate apărea și mai devreme
„Există două variante: fie este o predispoziție la tromboză moștenită, fie este o predispoziție moștenită din varii alte motive precum alimentația, poluarea. În cazul celor dobândite se manifestă în general după 50 de ani, dar nu e obligatoriu, poate apărea și mai devreme”, arată Valeriu Găman.
Medicul spune că SARS-CoV-2 poate să ducă la tromboze, lucru recunoscut și dovedit în studiile științifice apărute până acum.
„De ce vaccinul AstraZeneca crează această predispoziție n-aș putea să spun. Probabil că există predispoziție la tromboză, omul s-a întâlnit cândva cu virusul, a făcut o formă de boală nespecifică – asimptomatică, dar pe baza acelei predispoziții la tromboză s-au declanșat mecanismele; întâmplător a făcut vaccinul și probabil că acele mecanisme au fost ușor amplificate”, spune medicul.
Valeriu Găman arată că o persoană sănătoasă trebuie să se vaccineze, pentru că în momentul de față nu există legături științifice clare între tromboze și vaccin.
„Nu cred totuși că vaccinul în sine poate să ducă la așa ceva, mai ales la persoanele sănătoase. De altfel, lucrurile sunt clare pentru toate vaccinurile. La orice persoană care are boli cronice vaccinarea se face cu mai mare atenție decât la persoanele sănătoase”, mai arată Valeriu Găman.
Să își facă pacienții analize înainte de a se vaccina? „Nu este o atitudine medicală clară, ar trebui ca 5 milioane de oameni să-și facă analizele pentru status trombotic. Chiar dacă omul are un status trombotic, noi nu-l putem evidenția foarte ușor, decât în momentul în care acest status pro trombotic începe să devină ușor activ, adică în momentul în care apar niște echimoze”, explică medicul Valeriu Găman.
Bolile care duc la tromboze
Specialistul arată că trombozele pot să apară pe fondul altor afecțiuni precum afecțiunile hepatice, diabetul, obezitatea, care sunt factori de predispoziție trombotică.
„Sunt câteva boli care în mod sigur duc la apariția trombozelor și cu atât mai mult devin grave cu cât pacientul are un status trombotic deja. Ai un diabet aproape sigur ai și un status protrombitic, ai o boală hepatică aproape sigur ai și un status protrombotic, pentru că în celula hepatică, intestinală se dezvoltă proteina”, a mai spus Valeriu Găman.
Îți mai recomandăm 77.000 de români au primit vaccinul din lotul AstraZeneca suspendat în ItaliaAgenția Europeană a Medicamentului a publicat un rezumat despre efectele vaccinului AstraZeneca în care a inclus toate reacții adverse, unele nou introduse precum tulburările hematologice și limfatice, care sunt mai puțin frecvente.
Pe 29 ianuarie, atunci când a fost autorizată folosirea vaccinului AstraZeneca în statele membre ale Uniunii Europene, Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency - EMA) a răspuns mai multor întrebări, printre care și cele legate de riscurile asociate vaccinului COVID-19 AstraZeneca.
Ce reacții adverse pot apărea:
- Cele mai frecvente reacții adverse asociate cu vaccinul COVID-19 AstraZeneca în cadrul studiilor clinice au fost de obicei ușoare sau moderate, ameliorându-se la câteva zile după vaccinare.
- Cele mai frecvente reacții adverse sunt durerea și sensibilitatea la locul injectării, cefaleea, oboseala, durerea musculară, senzația generală de rău, frisoanele, febra, durerile articulare și greața. Acestea au afectat mai mult de 1 din 10 persoane.
- Vărsăturile și diareea au afectat mai puțin de 1 din 10 persoane.
- Scăderea poftei de mâncare, amețelile, transpirațiile, durerile abdominale și erupțiile cutanate au afectat mai puțin de o persoană din 100.
Potrivit Platformei ROVaccinare, după ce unele persoane au renunțat la vaccinarea cu AstraZeneca, peste 5.740 s-au programat pentru imunizarea cu acest vaccin.
Citiți și: Pot să refuz să mă vaccinez cu AstraZeneca? Răspunsurile medicului Andreea Moldovan la întrebările legate de vaccinare
De ce sunt mai multe reacții adverse la vaccinul AstraZeneca. Răspunsul lui Valeriu Gheorghiță
Nouă răspunsuri la cele mai frecvente întrebări și temeri despre vaccinul AstraZeneca