Poliția și parchetele din țară au deschis pe numele politicienei pro-ruse mai multe dosare penale pentru infracțiuni precum zădărnicirea combaterii bolilor sau propagarea unor mesaje antisemite.
Niciunul nu a ajuns în instanță.
La fel cum nici derapajele dese ale Dianei Șoșoacă din Parlament nu au fost stopate.
Mai mult, reprezentanții Parlamentului au dat uneori senzația că se tem de Diana Șoșoacă. În octombrie 2023 s-a ajuns chiar la anularea de către autoritățile române a unui discurs în Parlament al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, de teamă că fosta senatoare ar putea provoca un scandal care risca să devină internațional.
În mandatul de senator (2020-2024) și în cele câteva luni de când este europarlamentar (iunie 2024 -prezent), Diana Șoșoacă s-a remarcat ca un susținător fățiș al Rusiei. De asemenea, a militat contra măsurilor de combatere a Covid și a promovat un discurs antisemit și de susținere a ideilor legionare.
Dacă pedepsele judiciare au lipsit, cele administrative – pentru derapajele din Parlament – au fost mai degrabă simbolice. Ea a fost sancționată de Biroul Permanent al Senatului cu avertisment.
După ce a ajuns la Bruxelles, în prima ședință a Parlamentului European, Șoșoacă a făcut scandal purtând o botniță și un sac despre care a spus că simbolizează persoanele ucise de Uniunea Europeană prin măsurile impuse în 2020-2021 împotriva Covid.
Din acest motiv, a fost exclusă de la lucrările Parlamentului European timp de șapte zile.
Îți mai recomandăm Diana Șoșoacă, sancționată de Parlamentul European pentru scandalul cu botnițaDiana Șoșoacă și dosarele antivacciniste
Un grup de protestatari antivaccinare condus de senatoarea Diana Șoșoacă bloca, în septembrie 2021, accesul într-un centru de vaccinare deschis în comuna Răchiteni din județul Iași.
Comuna era, la acel moment, sub cod roșu din cauza numărului mare de bolnavi de Covid.
Îți mai recomandăm Facebook și Twitter | De ce sunt blocate conturile politicienilor din SUA, dar nu și din RomâniaCâteva zile mai târziu, senatoarei i-a fost deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, întocmit de Parchetul General.
Zădărnicirea combaterii bolilor
(1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.
Sursa: art. 352 Codul penal
Dosarul a ajuns la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Deși au trecut trei ani de la acel moment, nu există date despre o eventuală soluție.
Cu cinci luni înainte de incidentul de la Răchiteni, Diana Șoșoacă fusese sancționată de Biroul Permanent al Senatului după un raport întocmit de Comisia juridică, la cererea Partidului Național Liberal.
Timp de trei luni Diana Șoșoacă nu a mai avut voie să reprezinte Senatul României la evenimente externe și interne și a primit un avertisment scris pentru comportamentul și limbajul agresiv pe care le-a avut în Parlament și pentru faptul că a refuzat să poarte mască într-o instituție publică.
Îți mai recomandăm Senat: Diana Șoșoacă, obligată să poarte mască în parlament„Nerespectarea legilor în vigoare și a prevederilor regulamentului Parlamentului, exercitarea în mod abuziv a mandatului, comportament injurios și calomniator la adresa altor membri ai Parlamentului în cadrul ședințelor de plen și încălcarea solemnității ședințelor de plen prin nerespectarea regulilor privind luarea de cuvânt”, enumera abaterile senatoarea Iulia Scântei, președinta Comisiei juridice de la acel moment.
Scântei este în prezent judecător la Curtea Constituțională a României. Ea a semnat opinia separată prin care susținea că CCR nu poate interzice candidatura Dianei Șoșoacă. Alți șase judecători, însă, au votat pentru interzicerea candidaturii.
Îți mai recomandăm De ce nu a fost lăsată Diana Șoșoacă să candideze la prezidențiale: are conduită anticonstituționalăȘoșoacă și narativele proruse
Propaganda rusă a încercat subminarea încrederii în Armata Română, potrivit raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 2023.
„Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arăta în raport.
Îți mai recomandăm Strategia propagandei ruse pe rețelele sociale și la televizor. Revenirea Dianei Șoșoacă și poziția AURDezinformarea și propaganda rămân printre cele mai sofisticate metode ale războiului hibrid. Slăbirea încrederii în instituțiile de apărare și în aliați șubrezesc, pe termen lung, societatea în ansamblu.
Una dintre temele predilecte ale propagandei ruse este pacifismul toxic.
Iar Diana Șoșoacă a fost unul dintre promotorii săi.
Comunicarea de informații false
Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Sursa: Art. 404 Cod penal
Pe 13 februarie 2024, liderul S.O.S. România, senatoarea Diana Șoșoacă, distribuia pe Facebook o imagine alegorică despre lupii care se luptă – aluzie la războiul dintre Rusia și Ucraina.
Fotografia era însoțită de următorul mesaj:
„Atunci când un lup pierde lupta împotriva altui lup și își dă seama că nu mai are nicio șansă de a câștiga, lupul care pierde își oferă pașnic jugulara adversarului, ca și cum ar spune «Am pierdut, hai să terminăm». [...] O forță străveche de o mie de ani îl împiedică să-l ucidă pe cel care are «umilința» de a se recunoaște învins. [...] Nici un învingător, nici un învins! Amândoi lupii se îndepărtează, iar roata vieții continuă. Dacă oamenii ar învăța lecția de la lupi, în loc să continue să se «măcelărească» între ei din orgoliu și sete de putere!”.
Această paralelă se înscrie în ceea ce experții denumeau narativ pacifist toxic, care îl prezintă pe Volodimir Zelenski drept responsabil pentru viețile pierdute în război.
Diana Șoșoacă și Roexit
Pe 5 octombrie 2021, într-un „edict” care ar sintetiza voința participanților la un miting antivaccinist, Șoșoacă atacă atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Ele ar fi forțele suprastatale care conduc România.
Sub titlul „Diana Șoșoacă, mutarea politică a momentului”, Sputnik promova tema.
Mesajul video a fost distribuit masiv, apoi, în grupurile Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Îți mai recomandăm „Roexit” | O idee hrănită cu like-uri. Cât de mult a crescut propaganda anti-UE pe FacebookA doua zi, pe 6 octombrie, Diana Șoșoacă îl prezintă de la tribuna Parlamentului.
Clipul postat în direct este distribuit de 19.000 de ori, este văzut de aproape 400.000 de oameni și are 25.000 de reacții.
Mesajul anti-Europa al Dianei Șoșoacă se amplifică și el spre final de an.
„Fă, Europo, tu mori, noi înviem și trăim în veacul vecilor! Și cu tine vor muri toți veneticii și trădătorii neamului și țării pe care i-ai cumpărat și i-ai făcut să trădeze! Piei, Fă, Europo! Piei, cu diavolii tăi cu tot! Aici este grădina Maicii Domnului! Pe aici nu se trece!”, arată senatoarea într-o postare din 5 decembrie.
Șoșoacă și Zelenski
Pe 11 octombrie 2023, discursul președintelui Volodimir Zelenski, aflat la prima vizită în România, a fost anulat în Parlamentul României după ce Diana Șoșoacă a amenințat că o eventuală vizită se va termina urât.
„Dacă vi-l prind în Parlament pe Zelenski, va fi rău, puteți să aduceți tot SPP-ul din lumea asta!”, amenința senatoarea.
Șoșoacă și antisemitismul
Imediat după ce Curtea Constituțională a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida, europarlamentare a transmis pe rețelele sociale un mesaj antisemit.
„Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum! Mareșalul Antonescu a fost un erou! Corneliu Zelea Codreanu, un erou! Mișcarea Legionară, eroină! Și îmi asum, acum ai motive, dragă Curte, să mă pupi unde trebuie!”, a reacționat Sosoaca imediat.
Nu era la primul mesaj de susținere a legionarilor.
Îți mai recomandăm Leonard Zăicescu, ultimul supraviețuitor al Pogromului de la Iași din 1941: „Mureau oameni acolo și te așezai pe ei”În mai 2024, la ședința solemnă dedicată de Parlament relațiilor de prietenie cu Israelul, Diana Șoșoacă striga de la pupitru „Trăiască Garda! (n.r. Garda de Fier), iar cu câteva luni mai târziu, partidul SOS România publica un comunicat de presă oficial, pe website-ul partidului, intitulat „Recidiva revizionistă ungurească – etapa din 28 decembrie 2023”.
Comunicatul este semnat de Corvin Lupu, autointitulat „membru în Sfatul Înțelepților al Partidului S.O.S. România”.
Textul redă mai multe narative cu substrat antisemit, de la cea a iudeo-bolșevismului la ideea că evreii conduc țara, transformată în „colonie”, și lumea – „regim politic iudeo-globalisto-progresist”.
Institutul Elie Wiesel, care sprijină victimele Holocaustului, a depus două plângeri împotriva Dianei Șoșoacă pentru negarea responsabilități României pentru Holocaust, pentru că l-a susținut pe mareșalul Ion Antonescu, dar și pentru afirmații antisemite.
Îți mai recomandăm Afișe cu Corneliu Zelea Codreanu, în toaletele din aeroportul Otopeni. Cât de răspândită e propaganda legionară în România?Dovezile împotriva Dianei Șoșoacă se bazau pe emisiuni transmise de aceasta pe Facebook în vara anului 2023, dar și pe un comunicat al partidului SOS România de la începutul acestui an.
În afară de un răspuns că cererile au fost înregistrate, nu a mai existat nicio informare din partea Parchetului General cu privire la acel dosar.
Șoșoacă și imunitatea
Diana Șoșoacă a beneficiat de imunitate în întreaga perioadă a mandatului de senator și va beneficia și pe perioada cât este europarlamentar.
Constituția României apără aleșii de a răspunde pentru afirmațiile politice pe care le fac.
Imunitatea parlamentară
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
SURSA: Art. 72, Constituția României
Nu există nicio lege care să definească aceste declarații politice. În privința tragerii la răspundere penală, parlamentarii pot fi cercetați doar cu acordul camerei din care fac parte.
Nicio instituție publică de anchetă nu a cerut Senatului ridicarea imunității Dianei Șoșoacă pentru vreuna dintr plângerile depuse împotriva ei. Până la ora publicării acestui articol, nici Parchetul General, nici Direcția de Investigare a Criminalității și Combatere a Terorismului nu au răspuns solicitărilor Europei Libere de clarificare a parcursului dosarelor Dianei Șoșoacă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.