Guvernul Ciolacu a împărțit doar într-un an 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă. Cât toate guvernele din ultimii 15 ani

Dacă un economist străin ar analiza modul în care Guvernul României împarte banii, ar putea trăi cu impresia că țara este lovită permanent de dezastre sau situații neprevăzute.

Săptămânal, sute de milioane sau chiar miliarde de lei sunt folosite din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

În vreme ce bugetul normal este stabilit prin dezbatere publică, are parte de amendamente și modificări înainte de discutarea și adoptarea sa în Parlament, fondul de rezervă este la discreția Guvernului. Executivul nu are nevoie de acceptul nimănui pentru a cheltui banii din sectorul destinat, în mod normal, situațiilor neprevăzute.

Mecanismul este gândit a fi folosit în situațiile excepționale, când timpul scurt în care trebuie luate deciziile nu ar permite procedurile democratice ale dezbaterii publice și votului parlamentar.

Trucul fondului de rezervă pe steroizi

„Fondul de rezervă permite intervenția atunci când apar situații care necesită o alocare rapidă de resurse”, a explicat pentru Europa Liberă fostul premier Ludovic Orban scopul acestui mecanism.

„Este folosit la calamități, investiții neprevăzute, situații în care companii de stat intră în faliment sau unitățile administrative teritoriale au nevoie urgentă de bani”, completează Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor.

Inclus în proiecția bugetară, fondul de rezervă este în general cuprins între 600 de milioane și un miliard de lei. În timpul anului, poate fi alimentat suplimentar doar dacă sunt instituții care cedează fonduri.

„Trebuie să ai ministere care decid că nu pot să mai facă proiectele bugetate și atunci transferă către fondul de rezervă bani care să fie alocați către alte destinații”, explică mecanismul Florin Cîțu.

S-a ajuns astfel ca Ministerul Apărării, de exemplu, să nu folosească anul trecut cei 2,5% aloctați din Produsul Intern Brut (PIB) și să cedeze aproape un procent. Mare parte din bani au fost redistribuiți, prin artificiul fondului de rezervă, către alte instituții.

Este o formă de rectificare bugetară mascată, mai spune Cîțu. Spre deosebire de cea autentică, nu mai trece prin filtrele transparenței, ale dezbaterii și aprobării parlamentare.

În 2015, de exemplu, s-au consumat în tot anul 530 de milioane de lei din fondul de rezervă. În 2023 s-a ajuns la 32 de miliarde.

1 miliard de lei a fost utilizat de guvernul condus de Nicolae Ciucă, în perioada ianuarie-iunie 2023, astfel: 158 de milioane de lei pentru asistență umanitară a refugiaților din Ucraina, 750 de milioane de lei pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina în vederea acordării primului ajutor calificat. 16,5 milioane de lei au fost folosite pentru finanțarea modernizării unor puncte de trecere a frontierei către zona estică, iar 40 de milioane de lei au folosit la construirea în regim de urgență a unor locuințe sociale în Aninoasa/jud. Hunedoara.

31 de miliarde lei au fost folosite de Guvernul Ciolacu, în perioada septembrie-decembrie 2023, prin metoda mutării banilor de la alte ministere către fondul de rezervă.

Anterior, datei de 14 septembrie 2025 Guvernul Ciolacu alocase doar 162 milioane lei prin această modalitate.

Pentru a putea distribui bani prin fondul de rezervă mai ușor, Guvernul a modificat legislația, pe 14 septembrie 2023, când a emis Ordonanța de Urgență 73/2023.

Aceasta a fost validată de mai mulți miniștri din Cabinetul Ciolacu, precum și de către Parlament, Curtea Constituțională și președintele Iohannis.

„A fost evitată astfel o rectificare bugetară la care trebuie să prezinți public o nouă estimare a deficitului, iar atunci se vede derapajul fiscal. Mie mi se pare un abuz ce au făcut”, susține fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu.

Reacția critică a economiștilor de top

Artificiul folosirii paravanului fondului de rezervă în locul transparentei rectificări bugetare a fost criticat și de Consiliul Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu.

„În încercarea de a ține sub control cheltuielile publice, Guvernul a aprobat o serie de măsuri care au transformat fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB) într-un instrument discreționar prin care autoritățile aveau posibilitatea de a ajusta bugetul general consolidat fără a mai fi nevoite să apeleze la rectificări”, se arată în raportul Consiliului Fiscal în care este analizată situația anului 2023.

„A fost o decizie luată conștient, să nu facă rectificare bugetară, pentru că așa au putut să ascundă de Comisie și de agențiile de rating deficitul ESA”, a explicat pentru Europa Liberă fostul premier Cîțu.

ESA 10 (standardul european care include în deficit şi obligaţiile neonorate pentru anul care s-a încheiat) a fost anul trecut 6,6% din PIB, în vreme ce ținta asumată prin bugetul votat în Parlament era de 4,4%.

Prin Ordonanța de Urgență din 14 septembrie 2023, Guvernul a decis că se pot aloca din fondul de rezervă și bani pentru cheltuielile de personal, cheltuielile cu asistența socială ori contribuția aferentă proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

S-a ajuns astfel ca, în ultima ședință de Guvern, de exemplu, din 9 octombrie 2024, să fie suplimentat bugetul Ministerului Culturii cu 73,5 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru plata salariilor.

În aceeași ședință, prin același paravan al fondului de rezervă, au fost distribuite 64,6 milioane lei pentru plata unor cheltuieli curente ale unităților din rețeaua sanitară proprie, inclusiv Academia de Poliție „Al. I. Cuza” și Clubul Sportiv „Dinamo” București.

16,5 milioane de lei au mers săptămâna trecută, prin același sistem, către Clubul Sportiv „Rapid” București.

Sursa banilor nu este cunoscută pentru că nu se specifică instituția care a renunțat la ei în favoarea fondului de rezervă.

Marele câștigător al ultimei ședințe de Guvern este Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației, care a primit prin fondul de rezervă 2,85 miliarde lei, nu se știe de la cine.

Scurtă radiografie financiară

În construcția bugetului de stat pentru anul trecut, gândită de Guvernul Ciucă, erau prevăzute, cu titlul de fonduri de rezervă, 685,7 milioane lei. Se stabilea o singură derogare, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală.

Pentru a scoate limitele, noul Guvern Ciolacu a adoptat Ordonanța din septembrie, în care lărgea aria domeniilor acceptate. Rezultatul: peste 31 de miliarde de lei împărțite discreționar doar anul trecut, în baza noului cadru legislativ de funcționare a fondului de rezervă bugetară (FRB).

Spre comparație, în perioada 2007-2022, alocările din FRB au variat între un minim de 0,53 mld. lei (2015) și un maxim de 7,96 mld. lei (2020, anul pandemiei Covid 19).

Per total, în cei 15 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, au fost folosiți din fondul de rezervă tot atâția bani cât a consumat guvernul Ciolacu în trei luni și jumătate, la sfârșitul anului trecut. Adică peste 30 de miliarde de lei.

Conform analizei Consiliului Fiscal, dacă până în 2022 (când s-au cheltuit 3,6 miliarde lei) alocările către administrațiile locale erau importante (52,2% în acel an, de exemplu), în 2023 cea mai mare parte a fost direcționată către administrația centrală (91,3%), și anume 29,3 mld. lei. Unitățile administrativ-teritoriale locale au primit 2,8 mld. lei (mai mult totuși cu 48,45% față de anul 2022).

Marii beneficiari

Conform analizei Consiliului Fiscal, în anul 2023, principalii destinatari ai alocărilor din fondul de rezervă au fost:

1. Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, 18,05% din totalul alocărilor (5,79 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de cinci ori pe parcursul anului pentru acoperirea cheltuielilor necesare spitalelor și finanțarea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii medicale, precum și pentru finanțarea majorărilor salariale;

2. Ministerul Educației, 16,22% din totalul alocărilor (5,2 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de trei ori pe parcursul anului, pentru finanțarea proiectului „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova”, a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bursele elevilor și studenților;

3. Ministerul Afacerilor Interne, 11,84% din totalul alocărilor (3,8 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților proveniți din Ucraina, pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina pe linia acordării primului ajutor calificat, pentru plata unor drepturi de natură socială, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare;

4. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, 8,97% din totalul alocărilor (2,88 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de patru ori pe parcursul anului, pentru finanțarea cheltuielilor suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru asigurarea plății ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, a suplimentului pentru energie și pentru ajutoare sociale în numerar, pentru asigurarea plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat;

5. Administrațiile locale, 8,73% din totalul alocărilor (2,8 mld. lei). Au fost date 15 hotărâri de Guvern pentru plata unor cheltuieli curente și de capital și pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2023;

6. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, 7,58% din totalul alocărilor (2,43 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de șase ori pe parcursul anului, pentru acordarea unei asistențe financiare nerambursabile către Republica Moldova pentru finanțarea proiectului „Satul European – lucrări publice și infrastructură”, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, a Programului național de investiții „Anghel Saligny”, a Programului național de construcții de interes public sau social, precum și a unor cheltuieli de personal;

7. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 6,7% din totalul alocărilor (2,15 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de șapte ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a cererilor de plată/rambursare, pentru acordarea tranșei din luna octombrie a sprijinului material sub forma tichetelor sociale pe suport electronic, pentru implementarea măsurii de susținere a activității didactice emise pe suport electronic;

8. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 5,62% din totalul alocărilor (1,8 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru îmbunătățirea capacităților de transport rutier din zona punctului de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) - Leova (Republica Moldova), pentru asigurarea fondurilor necesare Proiectului privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni – București, pentru susținerea transportului feroviar de călători, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a proiectelor din domeniul transporturilor derulate de beneficiarii Programului operațional Infrastructură mare și a proiectelor finanțate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei;

9. Ministerul Finanțelor, 3,74% din totalul alocărilor (1,2 mld. lei). I-a fost suplimentat bugetul o dată pe parcursul anului, pentru plata dobânzilor privind datoria publică.

Reacția Guvernului referitor la utilizarea excesivă a fondului de rezervă

În urmă cu trei săptămâni, Guvernul opera prima rectificare bugetară din acest an. Săptămâna trecută, opt ministere cereau opt miliarde de lei în plus. Săptămâna aceasta au fost alocate alte patru miliarde.

Întrebat de Europa Liberă care este urgența apărută de la proaspăta rectificare, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a răspuns că „este o întrebare aproape filozofică despre politica fiscală a guvernului”.

Întrebat de Europa Liberă dacă i se pare normal ca atâtea miliarde să fie distribuite fără a exista transparență, fără a se ști pentru ce anume se folosesc banii, decât după ce au fost împărțiți, Mihai Constantin a oferit un răspuns plastic.

„Guvernul acesta – hai să ne imaginăm un robinet – nu mai ține robinetul deschis. Vii cu paharul care are 300 ml, îl deschidem, umplem 300 de ml, nu mai venim cu bidonul de cinci litri, ca să plecăm cu acea apă și vedem noi când o cheltuim”, a explicat Constantin.

„Această rigoare au acceptat-o ordonatorii de credite și este modul de lucru pentru a ține sub control cheltuielile bugetare”, a justificat el măsura.

Utilizarea fondului de rezervă în locul rectificării a fost criticată în trecut chiar de actualul premier, Marcel Ciolacu. Din postura de președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu amenința în octombrie 2021 cu plângeri penale guvernul PNL-USR-UDMR de atunci, condus de Florin Cîțu.

Motivul disputei: distribuirea unui miliard de lei, prin fondul de rezervă, către 2.756 de administrații locale.

„Iohannis și Cîțu au decis că, dacă nu trăiți într-o comunitate condusă de un liberal, veți suferi de frig, sărăcie și foame! Au alocat 80% din banii pentru administrația locală către localități cu primari PNL și UDMR”, declara la acel moment Marcel Ciolacu într-o postare publicată pe Facebook. Amenința și cu o plângere penală.

„Atacăm şi desfiinţăm hotărârea de Guvern prin care au alocat discreţionar banii către primării din Fondul de Rezervă. Cîţu va pleca! De tot!”, transmitea Ciolacu.

În scandal intervenea inclusiv președintele Klaus Iohannis. „Sunt convins că guvernul și premierul Cîțu fac toate lucrurile exact așa cum e legal si corect, nu am niciun fel de emoții în această chestiune”, se pronunța Iohannis.

„În pragul iernii, anumite autorități au nevoie de sprijinul guvernului și sunt convins că în această perspectivă au fost făcute alocările. Că unii și alții nu sunt mulțumiți, probabil e expresia unei frustrări că nu ei sunt acolo, la cheia banilor”, concluziona Iohannis.

Plângerea penală și desființarea HG cu care amenința Ciolacu nu s-au materializat. Cîțu a plecat, dar din cu totul alte motive: moțiunea de cenzură depusă de partenerii de guvernare, USR, care a deschis calea Coaliției PSD-PNL.

Cine putea opri OUG 73/2023

Până pe 14 septembrie 2024, fondul de rezervă bugetară era reglementat de Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și se folosea pentru situații „neprevăzute sau urgente”, „fără a stabili explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă sau cuantumul sumelor alocate, ceea ce oferă spațiu pentru alocări discreționare și netransparente”, arată Consiliul Legislativ.

După această dată, Executivul a dat Ordonanţa de Urgenţă nr.73/2023, dar nu pentru a lămuri lacunele reclamate, ci pentru a lărgi aria destinatarilor. Se permit astfel cheltuielile de personal, cele cu asistența socială ori contribuțiile naționale aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Modificarea putea fi blocată de un întreg șir de decidenți politici, lucru care nu s-a întâmplat, cu o singură excepție.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 9 octombrie 2023, documentul fiind semnat de vicepreședintele Sorin Cîmpeanu (PNL).

Înregistrat imediat la Camera Deputaților, for decizional, proiectul era avizat în pas alergător

• favorabil de Comisia pentru administraţie publică și amenajarea teritoriului condusă de președintele Marius-Constantin Budăi (PSD);
• favorabil de Comisia pentru drepturile omului condusă de președintele Iusein Ibram (Uniunea Democrată Turcă din România);
• favorabil de Comisia pentru muncă şi protecţie socială condusă de președintele Adrian Solomon (PSD);

Cu 175 de voturi pentru, 82 – contra, și o abținere, proiectul era adoptat pe 14 noiembrie 2023 de Camera deputaților condusă de Alfred Simonis (PSD).

Pe 27 noiembrie 2023, un grup de parlamentari USR sesiza Curtea Constituțională și arăta că nu erau întrunite motivele adoptării unei Ordonanțe de Urgență 73/2023.

„Rezerva bugetară este concepută pentru a face față unor situații neprevăzute sau urgente, cum ar fi dezastre naturale sau crize economice. Dacă guvernul utilizează aceste fonduri pentru cheltuieli obișnuite, lipsa clarității și a predictibilității în ceea ce privește alocarea resurselor financiare poate afecta stabilitatea economică și fiscală”, considerau cei 42 de semnatari, parlamentari USR, cărora li se adăugau alți 14 deputați neafiliați sau de la Forța Dreptei, inclusiv Ludovic Orban.

Pe 2 aprilie 2024, Curtea Constituțională condusă de președintele Marian Enache (propus de PSD) respinge sesizarea.

După doar două zile, președintele Klaus Iohannis decidea că propunerea legislativă este bună și semna decretul de promulgare prin care OUG 73/ 2023 devenea Legea 76/2024, în vigoare în prezent.

Trei dintre reprezentanții statului român care au fost de acord cu ordonanța ce permite Guvernului alocarea de bani din fondul de rezervă: Nicolae Ciucă, președintele Senatului, Klaus Iohannis, președintele României și Marcel Ciolacu, prim-ministru.

Riscurile economice ale fondului de rezervă drept paravan bugetar

„Riscul cel mai mare este că se cheltuiesc bani pe lucruri care în mod normal nu sunt necesare”, a explicat pentru Europa Liberă fostul premier Ludovic Orban.

„Banii respectivi pot să aducă niște avantaje politice pentru partidul de guvernământ”, arată el care ar putea fi unul din avantajele actualilor guvernanți.

„Un risc este că predai decizia administrării fondurilor premierului”, arată fostul premier Florin Cîțu. Conform legii, premierul și Guvernul ar trebui să fie executanți, nu decidenți, rol care revine structurilor parlamentare.

„Elementul nedemocratic este că nu mai treci prin Parlament: legea proiectului bugetar trece prin Parlament, rectificarea bugetară – prin Parlament, ca ordonanță de urgență. Prin fondul de rezervă eludezi Parlamentul și nu poate fi atacat nimic, până la următorul buget”, explică Florin Cîțu care sunt marile probleme ale acestui artificiu bugetar.

Și Consiliul Fiscal solicită identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă, „împreună cu o mult mai mare transparență, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă bugetară”.

În cazul anului 2023, când rectificarea a fost înlocuită cu utilizarea FRB, Consiliul Fiscal arată că se „creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”.

„Motivele au fost clare, de a ascunde realitatea economică: un derapaj fiscal anul trecut și un derapaj fiscal anul acesta. Nu puteau să facă acest lucru dacă nu erau lăsați de instituțiile care trebuiau să-i controleze: Curtea de Conturi, Comisia Europeană și agențiile de rating”, identifică Florin Cîțu și instituțiile care puteau interveni în această inginerie bugetară.

Rezultatul: deși prognozat la 5%, deficitul anului 2024 este estimat deja la 7% și are șanse să mai crească, până pe 31 decembrie.

„Văd că Bucureștiul (guvernul, n.r.) face câteva lucruri care îmi aduc aminte de Grecia, înainte să intre în criză: ascunde adevărul, manipulează informația”, mai spune Cîțu.

Criza datoriei publice din Grecia a debutat în 2009 și a avut drept vârf anul 2015, când țara nu a putut restitui 1,5 miliarde de euro datorate Fondului Monetar Internațional.

Pentru rezolvarea crizei și diminuarea cheltuielilor, Grecia a apelat la vânzarea unor proprietăți de stat, înghețarea salariilor în unitățile de stat, suprimarea bonusurilor, creșterea taxelor și concedieri în aparatul bugetar.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.