Dilema Occidentului: Cum să gestioneze relația cu noii lideri sirieni, care se află pe lista neagră

După prăbușirea dramatică a guvernului sirian, unele guverne occidentale au sugerat că ar putea lua în considerare colaborarea cu noii conducători, chiar dacă îi consideră în prezent ca lideri ai unei organizații teroriste.

Trei capitale europene importante au dat de înțeles că ar putea să-și schimbe poziția față de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), grupul militant islamist care a preluat controlul asupra Damascului pe 8 decembrie.

Semnalele vin după ce președintele SUA, Joe Biden, a remarcat într-un discurs schimbările de retorică ale grupului, în încercarea de a se distanța de legăturile din trecut cu Al-Qaeda.

„Pe măsură ce își asumă o responsabilitate mai mare, vom evalua nu doar cuvintele lor, ci și acțiunile lor”, a spus Biden.

Președintele ales, Donald Trump, nu a oferit prea multe indicii despre cum va evolua politica SUA față de Siria. Trump a afirmat doar că aceasta „nu este lupta noastră”.

Însă administrația sa va trebui să decidă cum va gestiona situația din Siria.

„Cred că vor exista multe discuții despre ce fel de guvern va forma HTS,” a declarat Fatima Ayub, analist politic la Washington și specialist în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.

„Poate vom vedea o dinamică similară cu cea din Sudan, cu ridicarea sancțiunilor în schimbul normalizării relațiilor cu Israelul. Există multe întrebări la orizont, și nu sunt sigură că HTS are deja răspunsurile.”

Este clar că poziția grupului, ca actor principal în Siria după înlăturarea președintelui Bashar al-Assad, pune guvernele occidentale în fața unei dileme.

Anterior, HTS era o grupare armată relativ neînsemnată, care controla provincia Idlib din nord-vestul Siriei. Era ușor să fie scoasă în afara legii și, în mare măsură, chiar ignorată.

Acum însă, grupul a devenit prea important pentru a fi tratat în acest fel. Iar guvernele occidentale par să adopte o abordare mai precaută.

Poziția țărilor europene

Ministrul interimar de Externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat pentru Radio France Info, pe 8 decembrie, că HTS este „un grup islamist” care trebuie să „demonstreze dorința sinceră de a elimina extremismul, islamismul și jihadismul din procesul de tranziție”. El a adăugat că un trimis special va pleca spre Damasc în această săptămână.

Germania a avut o poziție similară. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Sebastian Fischer, a declarat că acțiunile HTS, de a se distanța de trecut, vor fi evaluate în funcție de felul în care vor fi tratați civilii și minoritățile etnice și religioase.

În Marea Britanie, ministrul pentru Relațiile Interguvernamentale, Pat McFadden, a declarat că va fi nevoie de „o decizie rapidă” cu privire la eliminarea HTS de pe lista organizațiilor considerate teroriste.

Dareen Khalifa, consilieră principală la International Crisis Group, consideră că Occidentul trebuie să accepte noua realitate din teren.

„Ar trebui să prezinte obiective de referință clare pentru HTS, iar dacă le îndeplinesc, ar trebui să își reconsidere sancțiunile/încadrările care, altfel, nu vor face decât să împiedice pacea și securitatea în Siria post-Assad”, spune ea.

Această abordare ar fi diferită de cea față de Afganistanul condus de talibani, unde guvernele occidentale au păstrat distanța față de un grup extremist care a comis abuzuri masive în privința respectării drepturilor omului și a impus restricții severe femeilor.

„Nu văd HTS interzicând fetelor să meargă la școală. Cred că sunt mai moderați decât talibanii,” a spus Fatima Ayub.

Chiar dacă guvernele occidentale par să adopte o poziție precaută față de HTS, ele nu își asumă, deocamdată, nimic. Biden a subliniat „istoricul sumbru al terorismului și abuzurilor asupra drepturilor omului” al grupării.

În același timp, oficialii americani au declarat că pregătesc un scenariu pentru situația în care HTS nu reușește să formeze un guvern stabil, iar gruparea extremistă Statul Islamic (IS) redevine o amenințare.

Pe 8 decembrie, avioane de război americane au atacat 75 de ținte ale Statului Islamic în Siria.

O altă preocupare o reprezintă stocurile de arme chimice deținute de guvernul Assad și în mâinile cui ar putea cădea acestea acum. Israelul a declarat că a lovit instalații care au legătură cu stocurile de arme chimice.

Situația din Siria ar putea avea un impact și asupra politicii interne din mai multe țări. Milioane de sirieni au fugit din cauza războiului civil devastator. Nu se știe câți dintre aceștia doresc sau pot să se întoarcă acum acasă.

La granițele Siriei cu Libanul și Turcia sunt cozi de sute de refugiați. Prezența în număr mare a refugiaților sirieni a generat tensiuni atât în aceste țări, cât și în Europa.

Germania a anunțat că va suspenda deciziile privind azilul pentru sirieni, până când situația devine mai clară.

Un important lider al opoziției germane a cerut stimulente financiare pentru întoarcerea refugiaților sirieni, în timp ce ministrul de Interne, Nancy Faeser, a declarat că este „prea devreme” pentru astfel de discuții.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.