Centrale termice interzise în locuințele noi? Controversele unei directive europene anti-poluare

Aproximativ trei sferturi din clădirile din Europa sunt ineficiente din punct de vedere energetic. La nivelul Uniunii Europene, acestea sunt responsabile de 40% din consumul total de energie și 36% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiectul de directivă privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), evaluat de EURACTIV, propune ca toate clădirile nou construite din 2030 încolo să aibă emisii zero. Pentru clădirile existente, care formează majoritatea locuințelor europene, statele membre UE trebuie să se asigure că standardele de performanță energetică se aplică inclusiv în cazul viitoarelor renovări.

„Până în 2035, toate rețelele naționale de clădiri vor fi acoperite de aceste standarde minime de performanță energetică”, se arată în proiectul propus, supus în continuare modificărilor.

Ce include proiectul

• Fiecare stat membru va trebui să vină cu un plan de acțiune până în 2025 pentru renovarea clădirilor astfel încât toate clădirile rezidențiale sau nerezidențiale, publice sau private de la nivelul fiecăruia să devină eficiente din punct de vedere energetic.
• Acest lucru include decarbonizarea multor locuințe până în 2050, fapt ce ar urma să afecteze locuitorii UE ce dețin centrale proprii pe bază de gaz.
• Pentru ca acest lucru să devină realitate, începând cu 2030, toate clădirile noi vor trebui să aibă emisii nete zero, în timp ce clădirile autorităților publice vor trebui să atingă acest obiectiv până în ianuarie 2027.
• Vechile clădiri vor trebui să atingă pe cât de mult posibil aceste standarde acolo „unde este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic”.
• În acest sens, toate clădirile vândute sau închiriate vor trebui să atingă clasa energetică E după 2027 și clasa C până în 2033.

Noua directivă propune, de asemenea, planuri mult mai complexe decât cele anterioare. Acesta conține detalii importante, precum pregătirea forței de muncă pentru viitoarele construcții sau renovări verzi, dar și deschiderea de „ghișee unice”, la care oamenii vor putea aplica pentru finanțare, potrivit lui Brook Riley, de la Rockwool, un producător de vată minerală, utilizată în izolarea clădirilor.

Planurile de acțiune vor include o privire de ansamblu asupra bazei de date a clădirilor naționale, rata anuală de renovare energetică, consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor. Nu în ultimul rând, planurile vor trebui să includă listarea clădirilor cu cele mai proaste performanțe energetice.

Aceste planuri vor trebui prezentate Comisiei Europene până la 1 ianuarie 2025, iar ulterior, acestea vor trebui actualizate la fiecare cinci ani. Planurile de reabilitare termică a locuințelor europene vor fi legate de finanțarea UE, fapt ce i-ar ajuta pe oameni să facă tranziția.

Impactul directivei în România

O soluție evidentă ar fi instalarea unor surse alternative de energie sau a centralelor de bloc la nivelul locuințelor din România. Măsura nu pare să îi încânte pe dezvoltatorii imobiliari, care s-au plâns anterior de costurile amplificate ale unor asemenea investiții.

„Centralele astea comune de bloc necesită un spațiu separat. Sunt de mari dimensiuni și ar trebui localizate fie lângă clădire, fie la ultimul etaj. Practic trebuie să mai construiești încă o clădire lângă sau un etaj tehnic. Costurile unei centrale comune sunt cu mult mai mari”, transmitea Bogdan Ivan, de la URBANIS, la finalul lunii martie.

Potrivit lui Ivan, costurile unor centrale de bloc ar fi cu aproximativ 30% mai mari decât dacă oamenii ar alege să aibă centrale individuale. Astfel, conform calculelor acestuia, o centrală individuală ajunge, în medie, la 500 de euro ca preț, în timp ce centralele de bloc pot costa câteva zeci de mii, dacă nu sute de mii de euro.

Criza creșterii prețurilor materialelor de construcții îi face reticenți, de asemenea, pe mulți dezvoltatori imobiliari, care avertizează că orice cost suplimentar nu ar duce decât la creșterea prețurilor locuințelor.

Pentru românii care au reușit să-și achiziționeze centrale proprii în casă, gândul că ar trebui să se întoarcă la o rețea centralizată de termoficare nu-i face decât să respingă în mod categoric o propunere de acest tip. Radu Opaină, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, se raportează la București în explicațiile sale cu privire la de ce un asemenea sistem nu ar funcționa în România.

„A fost o iarnă groaznică. Numai la București, sute de mii de oameni au trăit de azi pe mâine, cu apa caldă și căldura la minim”, a explicat Opaină.

Ministrul Mediului, Tzancos Barna, recunoaște dificultățile rețelei de termoficare de la nivelul Bucureștiului.

„În București, de 20 de ani cel puțin, nu s-a luat nicio măsură pentru reducerea poluării nici pe poluarea industrială, nici pe poluare casnică din încălzirea rezidențială. Sunt din ce în ce mai multe centrale termice individuale pentru că nu merge sistemul centralizat de termoficare. Noi am propus Primăriei să nu mai emită nicio autorizație de construire fără centrală comună, cel puțin la nivel de bloc, pentru că o centrală pentru fiecare apartament aduce poluarea la nivelul solului”, a explicat Tzancos Barna, la Digi24.

Iar când vine vorba de sursele alternative de încălzire a locuințelor, românii sunt descurajați de costurile inițiale mari ale acestora. Cu toate acestea, multe dintre sistemele alternative de energie recuperează costurile pierdute pe parcurs.

Familia Luca din Iași, spre exemplu, și-a instalat o pompă de căldură apă-sol. Costul inițial al instalației, în valoare de 20.000 de euro, va fi compensat ulterior de eficiența energetică a întregului sistem – la fiecare kilowat electric consumat se produ 5 kilowați termici.

Sistemul alternativ de încălzire a familiei Luca a costat aproximativ 20.000 de euro. Costurile instalării unui asemenea sistem, de zeci de ori mai mare decât cumpărarea unei centrale pe gaz, pot fi recuperate în timp.

„Ai foarte multe avantaje. Nu îți trebuie țeavă de gaz, nu îți trebuie proiect, nu ai nevoie de hârtii, nu trebuie să vină nimeni să te verifice. Nu plătești nimic. Apoi, nu ai infiltrații de gaz, nu stai cu emoții când pleci de acasă că s-ar putea întâmpla ceva, nu poluezi cu nimic. De asemenea, pompa de căldură are o garanție de 20 de ani. Nu îți trebuie nicio autorizație, statul nu te întreabă nimic, nu există birocrație încă”, declara Răzvan Luca pentru Europa Liberă acum câteva săptămâni, pe 13 noiembrie.

În schimb, pentru majoritatea românilor, costurile unei asemenea investiții nu vor putea fi recuperate decât pe parcursul a zeci de ani. În aceste condiții, o centrală pe bază de gaz pare soluția ideală în ciuda poluării excesive a acesteia.

Deși o asemenea centrală poluează cât o mașină pe durata iernii, ea este de aproximativ 40 de ori mai ieftină decât sistemul utilizat de familia Luca. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Intergia Inteligentă, spune că România se află la coada UE când vine vorba de încălzirea locuințelor cu surse energetice alternative.