Trei ani de la mitingul Diasporei. Dosarul „10 August” s-a poticnit în proceduri și nepricepere

De câteva luni, cazul s-a întors la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General, unde ar trebui să se reia ancheta față de șefii jandarmilor care au acționat cu brutalitate.

Dincolo de lentoarea procedurilor, surse judiciare au precizat pentru Europa Liberă că ancheta s-a axat pe învinuirea șefilor de atunci ai Jandarmeriei, dar actorii politici care au determinat intervenția în forță a jandarmilor au fost protejați.

„Să-i acuzi pe comandanții jandarmeriei de 'participație improprie la purtare abuzivă' mi se pare de noaptea minții. Este o încadrare prost făcută. Vor fi achitați pe capete. Nu s-au ridicat filmările de pe camerele de supraveghere ale Primăriei și cele din Sectorul 1. La dosar se află doar filmările ridicate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București care a verificat o eventuală tentativă de omor în cazul jandarmeriței atacate. În rest, nicio filmare nu a fost cerută. Vă dați seama, ele nu mai există acum”, a declarat pentru Europa Liberă un bun cunoscător al cazului.

Fără percheziții la MAI

Mai mult, în urmă cu trei ani nu au fost percheziționate serverele ministerului de Interne pentru a verifica comunicațiile din noaptea respectivă. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza organizării defectuoase a Secției militare din cadrul Parchetului General.

„Acolo sunt 18 procurori, din care 7 au funcții de execuție și 11 cu funcții de conducere. Au fost angajați piloși pentru a obține grade. Cine să facă dosare ca la carte? Cel mai probabil se va amâna o soluție până în vara anului următor, când mai mulți șefi împlinesc vârsta de pensionare”, mai susține sursa citată.

În urmă cu 3 ani, jandarmii au gazat zeci de mii de protestatari pașnici.

O altă piedică în soluționarea dosarului „10 August” poate să țină de interpretarea pe care o vor da procurorii soluției de redeschidere a cazului, hotărâre pronunțată de Curtea de Apel București pe 16 aprilie 2021.

„Trebuie mai întâi studiată motivarea Curții și clarificată situația. Există sau nu autoritate de lucru judecat în cazul redeschiderii anchetei? Un judecător a anulat o serie de probe, alt judecător spune că cercetările continuă. Rămân primele probe valabile?”, se întreabă un alt specialist în drept chestionat de Europa Liberă.

Solicitarea care a îngreunat ancheta

Această dilemă a anchetatorilor apare după ce cazul „10 August” a fost cerut de DIICOT pentru a verifica o potențială lovitură de stat pe care ar fi pusă la cale de zecile de mii de demonstranți din Piața Victoriei.

La presiunea opiniei publice, fostul șef al DIICOT, Giorgiana Hosu a infirmat soluția de clasare și a cerut Tribunalului București redeschiderea dosarului. Pe 2 martie 2021, Tribunalul București a decis, definitiv, că nu se impune redeschiderea cazului.

Laurențiu Cazan, fost șef al Jandarmeriei București la momentul intervenţiei jandarmilor la manifestarea din 10 august 2018.

A fost nevoie de un alt proces, cu același obiect, și de data asta un alt judecător a decis că redeschidă cazul. De aici confuzia în care se află în acest moment procurorii militari. Îi mai pot cerceta pe cei patru din moment ce o instanță a susținut că nu se impune acest lucru?

„Încă de la început, cheia acestui dosar a fost declarația primului ministru de atunci care a vorbit de o tentativă de lovitură de stat. DIICOT și-a asumat o foarte mare responsabilitate când au cerut și reținut de la parchetul militar tot dosarul. Au fost audiați până atunci 900 de oameni, s-au făcut expertize ale gazului lacrimogen folosit. S-a pus problema dezinformării din partea Ministerului de Interne care a susținut că jandarmerița lovită de protestatari ar putea rămâne paralizată pe viață. Toate aceste lucruri s-au verificat. S-a încercat identificarea jandarmilor care au ripostat individual, dar a fost un plan mult mai complex, mult mai elaborat. De exemplu, jandarmul care l-a lovit pe Vlad Gheorghe, actual europarlamentar, a refuzat să se recunoască în filmare, la fel și comandantul său, deși se afla lângă el la momentul incidentului”, ne-a mai declarat sursa amintită.

Frica de judecată

Pe de altă parte, Gheorghe Coșneanu, fostul șef al Secției parchetelor militare susține că acest caz se va rezolva doar dacă se intră pe fond, nu doar discuții interminabile pe procedură. „Aici avem experiența altor cauze în care forma bate fondul. Nu vom ajunge la o soluție dacă nu se va intra pe fondul dosarului. În acest dosar trebuie să se dea o soluție, dar nu știm dacă se va da pe modul de întocmire a actelor sau pe fondul faptelor descrise în el”, ne-a declarat Coșneanu.

Am întrebat Secția Parchetelor militare ce acte procedurale s-au făcut în dosarul 10 August de când CAB a decis redeschiderea anchetei. „Cauza declinată a fost înregistrată pe rolul Secţiei Parchetelor Militare, la 15 iulie 2020 sub nr. 10/P/2020 şi are ca obiect identificarea și eventuala tragere la răspundere penală a militarilor jandarmi care ar fi săvârșit, în contextul evenimentului, în mod individual, infracțiuni de purtare abuzivă, abuz în serviciu și neglijență în serviciu. La data de 26 martie 2021, dosarul SPM nr. 10/P/2020 a fost trimis (ca urmare a solicitării) la Tribunalul București, Secția I penală, pentru soluționarea contestației formulată de Miculeanu Liciniu Tertulian privind durata procesului penal în dosarul nr. 2122/D/P/2019 al DIICOT. Ulterior, Tribunalul București și-a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel București, iar această din urmă instanță a provocat un conflict negativ de competență, ce urmează a fi soluționat de ÎCCJ. Până la această dată, dosarele de urmărire penală nu au fost restituite unităţilor de parchet competente, iar încheierea judecătorului de cameră preliminară nu a fost comunicată”, se arată în răspunsul Parchetului General.

Incendiu provocat în Piața Victoriei în urma incidentelor din 10 august 2018

Peste 700 de oameni care au fost răniți sau au inhalat gaze lacrimogene în 10 august 2018, la mitingul diasporei, au depus plângeri penale împotriva jandarmilor.

Cronologia unui dosar plimbat între Parchete

• Pe 11 august 2018, Parchetul Tribunalului Militar anunță deschiderea unui dosar penal privind modul de intervenție a jandarmilor, dosar deschis in rem de către procurorul Bogdan Pîrlog.
• Trei zile mai târziu, Parchetul General anunță că Secția Militară a Ministerului Public preia dosarul de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
• Pe 12 septembrie, Jandarmeria depune plângere la DIICOT și susține că protestatarii au urmărit producerea unei lovituri de stat.
• Pe 21 septembrie 2018 șefii Jandarmeriei Ionuț Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan și secretarul de stat Mihai Chirica au fost puși sub acuzare de către Parchetul General pentru abuz în serviciu și participație improprie la purtare abuzivă.
• Pe 26 iunie 2019 DIICOT a cerut Parchetului General dosarul pentru instrumentare
• Pe 15 iulie 2020, DIICOT clasează mare parte din dosar și susține că nu a fost tentativă de lovitură de stat.

• Pe 4 august 2020, la presiunea opiniei publice, Giorgian Hossu infirmă soluția de clasare dată de procurorul Doru Stoica din subordine, infirmare care trebuia legalizată de un judecător.
• Pe 2 martie 2021, Tribunalul București stabilește, definitiv, că dosarul 10 August rămâne clasat deoarece motivele invocate de fosta şefă a DIICOT nu au suport.
• Pe 16 aprilie 2021, la plângerea unei alte victime a jandarmilor, Ioan Crăciuneanu, Curtea de Apel București decide redeschiderea aceluiați dosar și continuarea cercetărilor față de cei patru șefi ai Jandarmeriei. Tot atunci, dosarul a fost trimis la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General.