Analiză | Dronă americană doborâtă în Marea Neagră după un incident cu avioane rusești. Urmări pentru România?

Un avion de luptă rusesc a aruncat combustibil pe o dronă americană în apele internaționale ale Mării Negre și apoi s-a ciocnit cu aceasta, provocând prăbușirea dronei, a declarat armata americană, care a criticat manevra ca fiind „nesăbuită”.

Interceptarea a fost făcută marți dimineață de două avioane rusești Su-27, iar după ce au împroșcat drona americană cu combustibil, într-o aparentă încercare de a o orbi sau de a o avaria, au zburat în fața acesteia.

După aceea, una dintre aeronavele rusești a intrat în coliziune cu elicea dronei neînarmate, lucru care a dus la prăbușirea aeronavei, mai spune Comandamentul european al SUA.

Într-o conferință de presă susținută aseară, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a precizat că, din informațiile pe care le are, rușii nu au recuperat drona.

În replică, Ministerul rus al Apărării a declarat că a trimis avioanele de vânătoare după ce a detectat drona deasupra Mării Negre, iar aceasta ar fi zburat spre Federația Rusă. Moscova a negat că a provocat prăbușirea acesteia, invocând „o manevră bruscă”.

SUA: A fost o încălcare nerușinată a dreptului internațional

Statele Unite au calificat interceptarea, care a dus la prăbușirea aeronavei, drept „o încălcare nerușinată a dreptului internațional”, cauzată de un comportament „nesigur și neprofesionist” al forțelor rusești.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că președintele american Joe Biden a fost informat despre incident.

De asemenea, Statele Unite l-au convocat pe ambasadorul Rusiei la Washington în semn de protest, iar ambasadorul american în Rusia, Lynne Tracy, a întreprins demersuri similare la Moscova, conform RFE/RL.

De asemenea, Marea Britanie a transmis Rusiei că ar trebui să respecte spațiul aerian internațional.

„Cheia aici este ca toate părțile să respecte spațiul aerian internațional și îi îndemnăm pe ruși să facă acest lucru”, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, pentru Reuters.

Rusia cere Statelor Unite „să nu mai zboare în apropierea granițelor rusești”

Ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat după convocarea la Departamentul de Stat că își exprimă îngrijorarea Rusiei cu privire la activitatea SUA, transmite AFP citând o declarație pentru agenția de știri rusă de stat TASS.

Potrivit acestuia, Rusia este „îngrijorată” de activitatea „inacceptabilă” a armatei americane „în imediata vecinătate a granițelor noastre”.

Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, despre incidentul aerian de deasupra Mării Negre

„Suntem conștienți de scopul pentru care sunt folosite astfel de vehicule de recunoaștere și atac fără pilot. Ce fac acestea la mii de kilometri de SUA? Răspunsul este evident: acestea colectează informații, care sunt folosite ulterior de regimul de la Kiev pentru a ataca forțele noastre armate și teritoriul nostru”, susține diplomatul rus.

Mai mult, oficialul rus a făcut o comparație în care dronele rusești ar zbura „în apropierea New York-ului sau a San Francisco”.

„Care ar fi reacția forțelor aeriene și navale americane? Sunt sigur că acțiunile armatei americane ar avea un caracter intransigent, nepermițând o «străpungere» a spațiului său aerian sau maritim. Presupunem că Statele Unite se vor abține de la alte speculații în spațiul mediatic și vor înceta să mai zboare în apropierea granițelor rusești”, a mai spus ambasadorul rus.

Expertul român în apărare și securitate Claudiu Degeratu consideră că narațiunea lansată de Rusia se încadrează în rândul celor livrate populației rusești, care primește „mesajul distorsionat, manipulativ, în sensul în care NATO s-ar implica în spionaj împotriva Rusiei”.

El mai spune că mesajul lansat de Rusia face parte „dintr-o polemică de război hibrid”, deoarece prezența dronelor în această parte a teritoriului NATO a fost anunțată de ani de zile în mod oficial.

„Retorica asta este mai apropiată de ce se livrează oficial cetățenilor ruși, mai ales că noi știm oficial de mai mulți ani că s-a anunțat prezența respectivă, este o misiune oficială”, subliniază expertul.

Implicații pentru România?

Un oficial militar american de rang înalt, citat de The New York Times, a declarat că aeronava fără pilot a decolat marți dimineață de la o bază din România pentru o misiune obișnuită de recunoaștere, fără să transporte rachete.

Președintele român Klaus Iohannis a declarat miercuri că incidentul este „unul grav și regretabil”, însă a refuzat să ofere alte detalii.

„Incidentul cu dronă care a avut loc ieri este un incident grav și regretabil, comunicarea oficială despre aceste chestiuni se face de către partea americană”, a spus Klaus Iohannis.

Armata americană nu a precizat de la ce bază a decolat drona, însă cel mai probabil este vorba despre baza aeriană de la Câmpia Turzii, unde în trecut a fost anunțată prezența lor și au fost făcute investiții substanțiale de către SUA.

De altfel, începând cu 2020 aici au avut loc anual exercițiile bilaterale Dacian Reaper, în care sunt incluse și aeronavele fără pilot MQ-9 Reaper.

În acest sens, expertul român Claudiu Degeratu spune că pentru România nu ar trebui să existe implicații de natură militară sau politică.

Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională și studii strategice.

„Noi găzduim nu doar această unitate de drone la Câmpia Turzii. Mai avem și scutul de la Deveselu, iarăși un sistem important, și baza militară americană de la Kogălniceanu”, menționează el.

Degeratu precizează însă că este de așteptat ca implicațiile pentru România să fie la nivel retoric.

„Rămâne retorica mesajelor negative împotriva României, iar Moscova probabil o să utilizeze cazul acesta și o să spună că drona americană a venit din România și, indirect, să spună despre România că este implicată cumva în tot ce se întâmplă în regiunea Mării Negre”, afirmă expertul în domeniul apărării.

Ucraina: Rusia vrea să-și extindă războiul

Secretarul Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei, Olexii Danilov, a declarat miercuri că incidentul cu drone arată că Rusia este dispusă să își extindă războiul.

„Incidentul cu UAV-ul american MQ-9 Reaper, provocat de Rusia în Marea Neagră, este semnalul lui Putin că este pregătit să extindă zona de conflict cu implicarea altor părți”, a scris Danilov pe Twitter.

„Tactica «all-bank» este o creștere constantă a mizei în fața unei pierderi strategice, în speranța schimbării circumstanțelor”, a completat oficialul ucrainean.

Într-o analiză proprie, The Guardian relatează că avioane și nave militare rusești și ale NATO, cu sau fără echipaj, „bâzâie” în Marea Neagră și în vecinătatea frontiere ucrainene, interceptându-se reciproc atunci când este cazul, fără să fi existat până acum un asemenea caz.

Dara Massicot, un expert al Rand Corporation, afirmă că Rusia a dezvoltat prin tactica interceptărilor și a zborurilor în apropierea aeronavelot altor țări „semnale coercitive pentru a trimite mesaje specifice cu privire la activitățile pe care le consideră problematice”.

În plus, profesorul Michael Clarke de la King's College a declarat pentru BBC că ciocnirea a fost „aproape sigur întâmplătoare”.

„Nu cred că vreun pilot ar putea face asta în mod deliberat [doar să se ciocnească cu elicea unui alt avion] fără a-și pune în pericol serios aeronava și propria viață”, afirmă expertul britanic.

ISW: Incidentul nu va provoca o escaladare

În analiza sa cu privire la doborârea dronei MQ-9 Reaper, Institutul pentru Studiu Războiului (ISW) spune că „incidentul nu va provoca o escaladare a conflictului direct între Rusia și SUA”.

„Forțele rusești au folosit semnale coercitive împotriva zborurilor și navelor navale americane și aliate timp de decenii în mai multe teatre de operațiuni, fără a declanșa un conflict”, mai arată ISW.

Think-tankul american menționează că președinții celor două țări „își păstrează libertatea deplină de a alege cum să răspundă la astfel de incidente și nu există nimic automat în ceea ce privește escaladarea în astfel de situații”.

„Având în vedere angajamentele repetate ale președintelui Joe Biden de a evita angajarea forțelor americane într-un conflict direct cu Rusia și reticența clară și demonstrată în repetate rânduri a Kremlinului de a intra într-un război cu NATO, nu există niciun motiv pentru ca astfel de incidente să provoace escaladări periculoase”, concluzionează institutul.

Și ambsadorul rus în SUA a lansat un mesaj asemănător, acuzând însă o așa-zisă provocare.

„Nu dorim nicio confruntare între Statele Unite și Rusia. Suntem în favoarea construirii unor relații pragmatice”, a spus Anatoli Antonov, citat de Reuters în baza unei declarații din RIA Novosti.

Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, despre incidentul aerian de deasupra Mării Negre

Acesta a adăugat că întâlnirea sa de la Departamentul de Stat a fost „constructivă” şi că nu a fost ridicată problema unor posibile „consecinţe”.

Drona MQ-9 Reaper - element de bază al flotei americane

Drona fără pilot MQ-9 Reaper este utilizată în primul rând pentru colectarea informațiilor și, în al doilea rând, pentru atacuri cu precizie asupra țintelor, se arată într-un explainer al Forțelor Aeriene ale SUA.

Este dotată cu senzori cu rază largă de acțiune, mai multe diferite seturi de comunicații multimodale și arme de precizie, fiind controlată de la sol. Prin urmare, mai poate fi folosită și pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere, sprijin aerian apropiat, căutare și salvare în luptă.

O dronă MQ-9 Reaper a Forțelor Aeriene ale SUA, într-un hangar la Baza Aeriană Amari, Estonia, 1 iulie 2020.

Ca dimensiuni principale: anvergura aripilor măsoară 20 de metri, are o lungime de 11 metri, o înălțime de 3,8 metri și o greutate fără încărcătură de circa 2,2 tone.

Drona poate depăși viteza de 440 de kilometri la oră și poate zbura la altitudini ce depășesc 15.000 de metri. Poate efectua misiuni lungi, unele modele fiind capabile să zboare până la 34 de ore.

Însă, deși MQ-9 Reaper poate lansa bombe și rachete, viteza sa mai lentă din cauza încărcăturii și lipsa armelor defensive o fac relativ ușor de doborât.

În funcție de dotări, fiecare dronă ajunge să coste până la 32 de milioane de dolari.

Printre țările care mai dețin astfel de drone se numără Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, India, Japonia și Olanda.