Punctul strategic al NATO de la Câmpia Turzii. De ce bagă SUA banii în baza aeriană de lângă Cluj

Baza aeriană de lângă Turda, unde își au casa o parte din vechile avioane de luptă MiG-21 Lancer ale României, ar putea deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei, precum cea din Crimeea, din 2014.

Nu e prima oară când forțele americane investesc în infrastructura militară a României. Bazele de la Mihail Kogălniceanu (Constanța) și de la Borcea (lângă Fetești) au fost modernizate în parte tot cu banii armatei americane. De baza de la Câmpia Turzii s-a auzit mai puțin, însă și acolo SUA au investit 14 milioane de dolari în ultimii cinci ani, conform ambasadorului american în România, Adrian Zuckerman.

Acum, este însă vorba de o sumă mult mai mare: 130,5 milioane de dolari, cea mai mare sumă pe care Forțele Aeriene SUA o solicită Congresului, pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Generalul Bălăceanu: de ce e importantă sora mai puțin cunoscută a bazei MK

Forțele Aeriene ale SUA descriu chiar ele importanța bazei de la Câmpia Turzii, în motivarea cererii alocării bugetului pentru 2021, către Congres: „Este una dintre resursele principale ale abilității Comandamentului European al Forțelor SUA de a răspunde la un mediu de securitate european aflat în schimbare”.

Baza aeriană de la Câmpia Turzii este ceea ce armata numește o bază „de adâncime”, explică pentru Europa Liberă generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentat al României la Comandamentul NATO și fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei (SEEBRIG). O astfel de bază este importantă în orice operațiune, pentru că asigură sprijinul și „rezervele” pentru bazele din prima linie, apropiate de linia (imaginară) a frontului, așa cum este considerată în România baza de la Mihail Kogălniceanu.

„Din punct de vedere al operațiilor aeriene, de la cercetare și supraveghere la interceptare, eventuale misiuni de bombardament, baza este foarte pretabilă la așa ceva. Într-o operație de apărare strategică a României, are importanța ei și de aceea sunt investiți acești bani”, spune generalul Virgil Bălăceanu.

Baza de la Câmpia Turzii poate fi folosită pentru transport aerian de suport al liniei de front, dar și pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere mai de anvergură, explică generalul Bălăceanu.

„Adâncimea îți asigură rezerva, când cei de pe prima linie își pierd capacitatea de reacție, atunci se intervine pe principiul luptei din adâncime, înspre front. O bază din prima linie trebuie să aibă în primul rând aeronavele care acționează în timp scurt și care pot ieși la interceptare, chiar și elemente de cercetare și supraveghere aeriană, dar în general capacitățile legate de transportul aerian, de capacitățile de întărire a celor din prima linie vin tot din adâncime. Și pentru misiunile complexe de cercetare și supraveghere, cu echipamente performante, care acoperă o zonă foarte mare, poți să vii tot din adâncime”, explică generalul.

Dronele „Reaper” au venit deja la Câmpia Turzii

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

„Scopul mutării MQ-9 Reaper este să continuăm să strângem informații, supraveghere și recunoaștere pentru forțele aliate. Suntem aici să dezvoltăm abilitatea de a ne muta între baze rapid și de a avea infrastructura necesară”, explica în februarie, la Câmpia Turzii, generalul de brigadă Michael Koscheski, șeful operațiunilor US Air Force in Europe, cu ocazia exercițiului româno-american „Dacian Reaper 20”.

„Imaginați-vă că aveți ochi în cer, care văd totul pe pământ, de departe, apoi putem transmite imaginile video către partenerii noștri”, spunea și locotenent-colonelul Omar Rashid, din US Air Force, expert în astfel de aparate aeriene.

Se va supăra Rusia? Gen. Bălăceanu: „Orice va fi interpretat”

Investiția de anvergură a armatei SUA într-o bază românească, chiar dacă vizează strict elemente de infrastructură, are șanse să intre pe radarul Federației Ruse, chiar dacă până acum principala preocupare a Moscovei în România, din punct de vedere militar, este sistemul de apărare anti-rachetă de la Deveselu.

„Orice va fi interpretat de către Federația Rusă, pentru că este o investiție în sistemul de apărare și este o prezență din ce în ce mai consolidată a SUA și a NATO. Toate activitățile care vizează modernizarea și dislocarea unor echipamente moderne vor atrage atenția și comentariile negative ale Federației Ruse. Este o dispută imagologică, sunt lucruri care țin de domeniul apărării și descurajării, dar ei întotdeauna le vor interpreta că sunt capabilități ofensive, care să poată fi folosite împotriva Federației Ruse, acesta este argumentul lor principal”, explică pentru Europa Liberă generalul (r) Virgil Bălăceanu.

În ce bagă banii armata SUA și cum au spart șobolanii rezervoarele de combustibil

Baza de la Câmpia Turzii este importantă nu doar pentru România, ci pentru întreg NATO.

Investițiile planificate de Forțele Aeriene ale SUA în baza din localitatea Luna, de lângă Turda, sunt pentru „infrastructura din locații -cheie, pentru a sprijini activitățile militare” din cadrul EDI (European Detterance Initiative) și din timpul exercițiilor și antrenamentelor comune cu NATO. Este vorba mai exact de modernizarea și mărirea infrastructurii de suport pentru aeronave care participă la exercițiile NATO.

Americanii vor ca la Câmpia Turzii să aibă loc de manevră măcar două escadrile de avioane de luptă folosite în NATO, plus aeronave de transport strategic. Cele 130,5 milioane de dolari solicitate de Pentagon Congresului, în bugetul pentru anul viitor, sunt împărțite în patru mari obiective.

• Cel mai costisitor este un depozit de tip DABS-FEV (Deployable Air Base Systems - Facilities, Equipment and Vehicles), care necesită 68 de milioane de dolari. Este vorba despre un depozit cu control al umidității aerului, ventilație și încălzire, pentru depozitarea de materiale pentru ridicarea unor baze aeriene mobile și de vehicule și echipamente. Armata SUA își justifică nevoia de așa ceva din cauza climatului cu umiditate mare din zonă, motiv pentru care echipamentele nu pot sta în aer liber, pentru că se strică.

Forțele Aeriene americane arată, în proiectul de buget, că vor cere co-finanțare și de la NATO pentru acest depozit de la Câmpia Turzii.

• Al doilea obiectiv, după costuri, este o facilitate de depozitare și aprovizionare a aeronavelor cu combustibil care costă 32 de milioane de dolari. Aici, armata SUA descrie, pentru a justifica nevoia unei astfel de facilități, modul în care forțele aeriene românești desfășoară această operațiune, complet diferit de cum o fac americanii și de cum ar trebui să se întâmple în secolul nostru.

Combustibilul pentru avioanele românești MiG-21 Lancer vine cu trenul, însă stația unde oprește nu este concepută pentru livrare de combustibil. Din vagoane, combustibilul este pompat într-o cisternă, care merge peste 3 kilometri pe un drum cu pietriș, până la stația de depozitare a combustibilului. Acolo, se descarcă din cisternă în rezervoarele de depozitare.

„Această metodă de livrare a combustibilului este laborioasă, ineficientă, riscantă pentru siguranța mediului și costisitoare”, arată armata SUA, în proiectul de buget pentru 2021.

Americanii folosesc la Câmpia Turzii o altă improvizație, pentru a-și depozita combustibilul pentru aeronavele lor: trei baloane temporare și patru rezervoare care au o capacitate totală de aproape 10.000 de barili. Baloanele americane pentru combustibil au avut, în 2018, o soartă nefastă: au fost roase de șobolani și au trebuit înlocuite, după cum a povestit maiorul Cosmin Tănase, la Câmpia Turzii, în 2018, pentru Defense News.

Chiar și așa, nu este suficient combustibil „pentru a sprijini două escadrile de avioane de luptă NATO și aeronave de transport strategic”, iar sistemul de la Câmpia Turzii nu poate să alimenteze simultan mai multe tipuri de aeronavă, arată Forțele Aeriene SUA în proiectul de buget.

• Al treilea lucru pe care americanii vor să îl construiască la baza din Câmpia Turzii este o platformă de parcare pentru aeronave, în valoare de 19,5 milioane de dolari.

Baza are nevoie de capabilități de parcare adiționale, pentru două escadrile de avioane de luptă ale NATO, arată armata SUA. În prezent, la Câmpia Turzii există 5 parcări pentru aeronave, dintre care două sunt folosite de avioanele României, iar restul nu sunt nici suficiente, nici destul de mari pentru aeronavele mai voluminoase din dotarea NATO.

• Cel mai puțin costisitor obiectiv pentru 2021 la Câmpia Turzii este o platformă de încărcare/descărcare de transporturi periculoase (muniții, explozibili), în valoare de 11 milioane de dolari. Mai exact: „Construcția unei platforme din beton, care să deservească avioane de mare tonaj, încărcate cu transporturi explozibile și materiale periculoase”, inclusiv asfaltarea căilor de acces pentru transportarea de muniții sau autovehicule.

În prezent, baza de la Câmpia Turzii nu are o astfel de platformă specială pentru descărcare și încărcarea munițiilor și explozibililor din aeronave, lucru care pune în pericol atât personalul, cât și echipamentele, în caz de explozie, arată Forțele Aeriene SUA, în proiectul de buget pe 2021.

România investește și ea la Câmpia Turzii

În 2018, guvernul României a aprobat o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia.

Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană. Statul le-a oferit celor 1.326 de proprietari despăgubiri de circa 1,18 milioane de lei, scria Profit în 2018, însă mai mulți proprietari au dat statul în judecată pentru că au considerat sumele prea mici.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.