Efectul scandalului Cîțu | Premierul Ciucă a împărțit frățește banii din Fondul de rezervă

Alocarea s-a făcut la cererea a 105 unități administrativ-teritoriale din toate județele și sunt pentru acoperirea costurilor serviciilor de asistență socială și de protecție a copiilor, pentru plata unor datorii legate de serviciile de termoficare și a unor cheltuieli ale proiectelor comunităților locale. Banii pentru subvenția la energia termică solicitați de Primăria Capitalei nu au fost deocamdată alocați, fiind în analiză.

Consiliul Județean Ilfov a primit o sumă totală de 11,5 milioane de lei, iar municipiile Deva și Hunedoara au primit fiecare câte 5 milioane de lei.

Ministrul Dezvoltării, Czeke Attila, a precizat că, în Harghita, Sima de 5 milioane a fost distribuită între celelalte localități din județ, reședința de județ primind bani la alocarea anterioară.

Potrivit lui Czeke, banii sunt necesari pentru „finalizarea investițiilor publice finanțate de stat sau din fonduri europene, precum și pentru cheltuieli urgente ale autorităților publice locale”.

Lipsă de transparență

Dar Hotărârea de Guvern nu precizează despre ce investiții sau cheltuieli urgente este vorba. Acest lucru este o dovadă a lipsei de transparență a modului în care sunt alocați banii din Fondul de urgență, spune, pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, de la Expert Forum.

„Nu se știe ce înseamnă investiții finanțate de stat, pentru că și PNDL-ul este o astfel de investiție. Au împărțit la toată lumea sume egale, probabil si după scandalul din toamnă când PSD a fost nemulțumit. A fost o decizie de a împăca pe toată lumea, politic vorbind. Nu știm cum au ajuns la sumele acestea, pentru că orice hotărâre trebuie să aibă o justificare în spate. De regulă sumele nu sunt identice pentru că nevoile comunităților sunt diferite”.

În general, justificările pentru solicitarea banilor nu sunt foarte solide, atrage atenția Pârvu.

Fondul rezervă, netransparent și clientelar

Alocarea de bani din Fondul de

rezervă a redevenit o practică în ultimii ani, banii fiind dați, de regulă, pentru cheltuieli curente de capital- arierate, facturi neplătite, salarii- , deși scopul fondului este cu totul altul: situații neprevăzute, de urgență. Astfel de alocări sunt de fapt o „cârpeală” a bugetelor locale.

Mai mult, alocările se fac netransparent și clientelar, așa cum s-a întâmplat în toamnă, când guvernul Florin Cîțu a dat o HG, în contextul luptei pentru putere de la congresul PNL, prin care a împărțit 200 de milioane de euro primarilor și consiliilor județene.

PNL a primit 65% din bani, UDMR 14%, PSD 16%, iar USR mai nimic. La comune și orașe, peste 70% din bani au mers către liberali. Au fost județe unde PNL a luat peste 90% din fonduri: Alba, Ilfov, Suceava. La Sibiu și Constanța, PNL a luat 97% din fonduri, arată un raport realizat de Expert Forum.

„Indicii clientelismului în alocarea de discreţionară de fonduri pentru autorităţile locale au atins maximul istoric al ultimilor 15 de ani” este concluzia ONG-ului.

Septimius Pârvu atrage atenția și asupra obiceiului de a mări discreționar Fondul de rezervă „Ce se întâmplă acum seamănă cu ceea ce întâmpla pe la începutul anilor 2000, când fondul a fost mărit foarte mult. E o sumă mică la începutul anului, după care se mărește de zeci, sute de ori”.

Mai mult, se mărește și se alocă netransparent. Este ceea ce au constat de-a lungul timpului Curtea de Conturi și Consiliul Fiscal, care au reproșat guvernului, mai exact ministerului Finanțelor, că nu verifică și nu urmărește pe ce sunt cheltuiți banii.

„Este un mecanism netransparent pentru că nu are mecanisme de verificare, nimeni nu se uită la ce se întâmplă cu banii aceștia până la capăt”, spune Septimius Pârvu.

Din Fondul de rezervă s-au plătit inclusiv proiecte din PNDL. Sute de milioane de lei, care ar fi trebuit plătite din bugetul ministerul Dezvoltării au fost mutate în acest fond și s-au dat la PNDL.

Banii pentru termoficarea din București se lasă așteptați

Executivul a anunțat, săptămâna trecută, că va aloca fonduri pentru plata restanțelor la energia termică pentru București, Constanța și alte localități, dar acestea nu au primit bani la alocarea de vineri.

După întâlnirea de la finalul lunii noiembrie cu Nicolae Ciucă, primarul Nicușor Dan a spus că sistemul de termoficare bucureștean riscă să aibă probleme dacă nu va primi un ajutor de 968 de milioane de lei din bugetul de stat.

„Nu am cerut bani pentru anul ăsta, în schimb am spus și fostului prim-ministru și actualului prim-ministru că vom avea o mare dificultate în ianuarie 2022”, a precizat Nicușor Dan.

În total, municipiile care au un sistem centralizat de termoficare au cerut trei miliarde de lei.

Cererea lui Nicușor Dan a fost întâmpinată cu critici de noul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, care l-a acuzat că ”nu este bun gospodar”.

„Este foarte simplu să spunem că alocăm bani. Să știți, Primăria Capitalei are bani. Un primar gospodar putea să mute prin hotărâri de Consiliu General, pe baza rectificării bugetare interne și locale, putea să rezolve problema. Noi avem cum să alocăm acești bani, dar va trebui să avem o discuție foarte corectă și aplicată cu domnul primar general pentru că este vorba despre oameni. Sunt bucureștean și trăiesc aceeași dramă ca și dumneavoastră. Și nu avem nicio vină că cineva nu e gospodar, că nu are bani, că cineva nu finanțează dacă trebuia să finanțeze”, a afirmat ministrul Finanțelor.

O decizie privind subvenția pentru gigacalorie ar putea fi luată după 10 decembrie, după o discuție cu miniștrii de resort și cu primarul general Nicușor Dan.