Analiză | „Vrem să dansăm în timp ce voi luptați”. Ucraina încearcă să rezolve criza de personal de pe front

Nici că s-ar fi putut găsi spații mai vizibile de atât: un concert susținut în capitală de cel mai popular grup rock din țară, o stațiune de lux și o nuntă din centrul orașului Liov.

Recrutorii militari au apărut la aceste evenimente, printre multe altele din Ucraina, în ultimele zile, în căutarea bărbaților care nu s-au înregistrat pentru serviciul militar în temeiul unei legi de mobilizare militară îndelung dezbătută și extrem de controversată, care a fost adoptată în primăvara anului trecut.

În unele cazuri, rezultatul a fost dramatic.

Imagini filmate pe 11 octombrie în fața concertului susținut de trupa Okean Elzy de la Palatul Sportului din Kiev arată ofițeri care trag de un bărbat în civil pe trotuar în timp ce acesta strigă în semn de protest, iar cei care asistă scandează „Rușine!”.

Recrutorii militari ucraineni îi scot cu forța pe bărbați din cluburile de noapte. Reacțiile sunt împărțite

A fost un exemplu flagrant al ciocnirii celor două lumi din Ucraina, unde bătăliile se dau cu prețul vieții de-a lungul liniei frontului de 1.200 de kilometri, în timp ce invazia pe scară largă a Rusiei se îndreaptă spre al patrulea an, cu prea puține semne că se va încheia prea curând.

„Jumătate din țară plânge și jumătate din țară dansează [de bucurie]”, a declarat Alexei Haran, profesor de științe politice și director de cercetare la fundația Inițiative Democratice din Kiev, folosind o frază care rimează în ucraineană pentru a accentua diviziunea dintre soldații de pe front și civilii care trăiesc vieți relativ lipsite de griji pe timp de război.

În efortul său existențial de a respinge atacul Moscovei, Ucraina se confruntă cu multiple provocări.

Un oraș cheie din Donbas ar putea cădea în curând, pe măsură ce forțele rusești avansează, grație superiorității forțelor aeriene.

Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene ar putea duce la o iarnă deosebit de grea.

Iar viitorul sprijinului occidental, crucial când vine vorba de arme, este umbrit de viitoarele alegeri americane și de dezacordurile dintre membrii UE.

Jocul mortal al numerelor

Însă raidurile de recrutare indică o problemă care „a dobândit proporții incredibile”, spune analistul politic Alexei Koshel, de la Kiev: o nevoie acută de mai mulți soldați pe front.

Este o problemă pe care Kievul trebuie să o rezolve și una ale cărei efecte reverberează departe de câmpul de luptă, exacerbând rupturile din societate atunci când ultimul lucru de care Ucraina are nevoie este dezbinarea.

Forța de muncă este o problemă și pentru Rusia, deoarece armata Moscovei face „progrese destul de modeste cu un cost enorm în oameni și echipamente”, afirmă Ruth Deyermond, lector universitar la Departamentul de Studii de Război de la King's College din Londra. Dar este „mai evident acută în cazul Ucrainei".

„Nu sunt suficienți oameni pe front, acesta este un fapt evident”, declară pentru RFL/RE analistul militar ucrainean Pavlo Narojnîi. „E lipsă de personal în absolut toate unitățile”.

Pentru a ilustra acest lucru, el descrie un scenariu pe front: „Avem un post de observație sau un punct de apărare care ar trebui să aibă 30 de persoane de serviciu, dar în realitate sunt doar cinci până la șapte. Și 30-40 de ruși care atacă, iar cei cinci până la șapte trebuie să țină piept atacului celor 30-40. Pentru că nu sunt suficienți oameni”, a spus el.

„Pur și simplu nu există oameni – au dispărut.”

Armata ucraineană „nu poate câștiga niciodată jocul cifrelor împotriva unui adversar precum Rusia, cu o populație mult mai mare și o conducere care este pregătită să plătească un preț foarte mare pentru obiectivele sale de război”, declară, pentru Ucraina la Crisis Grou,p Simon Schlegel, analist senior.

Acest lucru nu era un motiv de îngrijorare în primul an al invaziei pe scară largă a Rusiei, care a început în februarie 2022.

La început, „voluntarii formau cozi lungi în fața centrelor de recrutare și adesea își aduceau propriul echipament și își organizau propriul antrenament”, spune Schlegel. În 2023 însă, „fluxul abundent de voluntari s-a epuizat”.

Legea mobilizării este unul dintre eforturile pe care statul le face în acest an pentru a crește numărul militarilor.

O femeie trece cu bicicleta pe lângă un anunț de recrutare pentru armata ucraineană în regiunea Dnipropetrovsk (foto de arhivă).

Printre altele, li s-a cerut bărbaților cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani să-și actualizeze datele personale la centrele de recrutare militare sau la birourile administrative civile sau pe o aplicație guvernamentală, Reserve+.

„Acest lucru a dus la o imagine de ansamblu mult mai bună asupra tipului de rezervă pe care se poate baza Kievul. Această rezervă, probabil aproximativ 3,7 milioane de recruți, este mult mai mare decât cei aproximativ 200.000 de soldați pe care Kievul speră să-i mobilizeze în acest an”, a spus Schlegel. „Iar numărul lor pare să fi crescut considerabil în timpul verii.”

„Mobilizare sălbatică”

Dar există o mulțime de probleme, de la obstacole precum lipsa unui antrenament eficient – în primul rând, mulți soldați calificați să se antreneze sunt morți sau luptă pe front – la corupție, care le permite bărbaților să evite serviciul prin mită și alte mașinațiuni.

Există, de asemenea, numeroase alte surse de descurajare a încorporării, inclusiv faptul că legea mobilizării nu stabilește reguli pentru demobilizare sau rotație.

Acest lucru îi îngrijorează pe potențialii recruți și-i face să se teamă că, asemenea soldaților deja epuizați sau care luptă fără pauză din 2022 sau din 2023, odată ce au ajuns pe front, s-ar putea să nu mai poată niciodată ieși în viață de acolo.

Un articol publicat pe 15 octombrie de Ukrayinska Pravda citează Procuratura Generală care a declarat că aproape 18.300 de cazuri de dezertare au fost înregistrate în perioada ianuarie-septembrie a acestui an, de patru ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Eforturile ferme de a aduce bărbați în armată sau de a-i convoca să se înregistreze – numită adesea „mobilizare sălbatică” – au avut loc cu mult înainte ca noua lege să fie adoptată.

Încă din prima iarnă a războiului circulă videoclipuri care arată recrutori care înmânează notificări de recrutare într-un fel foarte agresiv, deseori violent.

Pe măsură ce problema forței de muncă din Ucraina s-a intensificat, la fel s-a întâmplat și cu dezbaterea publică.

Într-un sondaj realizat de Centrul Razumkov din Kiev la sfârșitul lunii iunie, aproape jumătate dintre respondenți – 46% – au spus că „nu este nicio rușine să se sustragă de la serviciul militar”.

Recrutările din zona concertului au loc într-un moment sensibil pentru Ucraina: președintele Volodimir Zelenski încearcă să le ofere ucrainenilor și aliaților Kievului din Occident un „plan al victoriei”, care ar necesita sprijin occidental intens și o invitație de aderare la NATO înainte de încheierea războiului.

Solistul Okean Elzy, Svyatoslav Vakarchuk, este o vedetă rock și fost deputat care a fondat partidul de opoziție Holos (Voce) în 2019.

Muzicianul și politicianul ucrainean Svyatoslav Vakarchuk (fotografie de arhivă).

Filmările cu încăierarea dintre recrutori și civili au devenit virale și au provocat reacții virulente de ambele părți în ceea ce privește serviciul militar și metodele folosite pentru a crește forța de muncă pe front.

„Iau pe toată lumea fără discernământ”, a declarat pentru RFE/RL un bărbat din Cernigău, un oraș din nordul țării. „Și unde îi trimit? La moarte. Cred că este greșit.”

Un alt locuitor din Cernigău nu este de acord. „Cred că aceasta este datoria fiecărui om”, a spus el. „Am slujit din 2015. Am luptat în două războaie. Deci, cred că este datoria fiecărui ucrainean.”

Pentru alții, este vorba mai mult de metode. „Pe de o parte, se pare că trebuie să ne refacem armata și să o ajutăm [să se rotească]. Pe de altă parte, nu-mi place felul în care o fac”, spune o femeie.

„Vrem să dansăm în timp ce voi luptați”

Metodele de mobilizare folosite de recrutorii militari – care în unele cazuri sunt chiar veterani răniți – cu civili în timpul liber, reprezintă „un amestec exploziv”, a declarat deputatul parlamentului ucrainean Alexei Honcearenko pentru Current Time.

„Și-au pierdut frații de arme și sănătatea și iată-i pe străzile marilor orașe unde viața clocotește, unde sunt restaurante, cluburi, concerte.”

„Este greșit, sistemul [centrelor de recrutare] ar trebui să fie în întregime civil”, spune Honcearenko. „Și toate acestea creează tensiune în societatea ucraineană, desigur.”

Într-o postare făcută pe Facebook, Lesia Hanja, din forțele armate ucrainene, spune că strigătele de „Rușine!” adresate recrutorilor și poliției din afara spațiului de concert sunt semne ale unei „societăți care confundă rușinea cu onoarea” – o ruptură între militari și cetățenii de rând, pe de o parte, și o elită privilegiată, condescendentă, pe de altă parte.

„Mi se pare un mesaj: «Sunteți perdanți, iar noi nu. Vrem să dansăm în timp ce voi luptați și credem că este în regulă.» Insolența, confundată cu drepturile omului”, a scris ea.

Confruntări precum cea din afara concertului Okean Elzy deschid o fereastră și pentru propaganda rusă, potrivit Centrului de Combatere a Dezinformarii, susținut de stat.

Se spune că mass-media rusă și bloggerii pro-Kremlin au folosit aceste situații pentru a pune în discuție teme conform cărora mobilizarea este nedreaptă în Ucraina și că guvernul „dorește să lupte până la ultimul ucrainean”.

Dar problema forței de muncă eclipsează orice amenințare din partea propagandei ruse, sugerează analiștii.

Dacă dinamica mobilizării nu se schimbă, perspectivele sunt sumbre, a mai declarat analistul militar ucrainean Pavlo Narojnîi pentru RFE/RL: O „catastrofă” este puțin probabilă, dar „ne vom retrage constant din zonele în care inamicul avansează”.

„Da, înaintează încet; da, câștigă câteva zeci de metri pe zi – dar este încă o ofensivă pe brânci. Este ca o cangrenă care mănâncă o persoană, iar în cazul nostru, din păcate, ne mănâncă țara”, a spus el.

„Dacă lucrurile nu se schimbă și această tendință negativă continuă, ne vom pierde țara și oamenii.”

În articol sunt integrate relatări ale lui Aleksander Palikot - de la Kiev; Oleh Haliv - de la Serviciul ucrainean al RFE/RL, din Kiev; Andriy Titok - de la Serviciul ucrainean al RFE/RL, din Cernigău; Ivan Grebeniuk și Aleksei Aleksandrov - de la Current Time.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.