Trei spitale modulare au fost ridicate în România la începutul pandemiei - în Pipera/București, la Letea/Bacău și la Lețcani/Iași. Ar fi trebuit să ajute la tratarea pacienților de Covid, au înghițit aproape 20 de milioane de euro și, la mai bine de un an de la inaugurare, toate au lacăt pe ușă. Astăzi, la începutul unei crize sanitare cu efecte imprevizibile cauzată de valul IV al pandemiei, ar fi putut fi adevărate guri de oxigen pentru sistemul sanitar românesc.
Pe 24 mai 2020, la Letea, în Bacău, se făcea recepția unui spital militar modular pe care autoritățile îl catalogau ca „unicat” în Moldova. Construcția crescuse într-o lună cât alte spitale în ani după ce, în aprilie 2020, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, avusese o întâlnire cu prefectul județului Bacău, Liviu Miroșeanu, și cu deputatul PNL, Ionel Palăr, în urma căreia se anunța noua investiție.
Era începutul pandemiei în România iar veștile ce veneau dinspre spitale erau îngrijorătoare.
Construcția Spitalului modular de la Letea, Bacău, a fost realizată într-un timp record după ce ministrul Sănătății de la acea vreme, Nelu Tătaru, s-a întâlnit cu autoritățile locale.
Spitalul militar de campanie a fost cumpărat de compania de stat Unifarm din Olanda și urma să fie instalat pe stadionul din apropiere. Costase aproape 3 milioane de euro. Cele 19 corturi urmau să ducă la creșterea capacității de tratare a bolnavilor de coronavirus cu 56 de paturi.
Toate erau prevăzute cu aer condiționat și toalete. Spitalul mobil avea un laborator RT – PCR propriu și un container separat pentru laboratoare medicale. Toată infrastructura urma să fie deservită de două generatoare de curent electric și patru rezervoare de apă.
„Este o mare satisfacție pentru mine să asist la recepția unei astfel de unități medicale”, declara, la momentul inaugurării, Liviu Miroșeanu, prefectul de atunci al județului Bacău.
Problemele
La trei luni de la tăierea panglicii, primul spital modular din Moldova nu avea autorizații de funcționare. Ministerul Sănătății refuza să îl autorizeze pentru că nu îndeplinea toate cerințele necesare pentru tratamentul bolnavilor de Covid.
Problemele au continuat și lunile viitoare. În mai multe rânduri, ISU a încercat să preia baza, dar nicio autoritate nu a reușit să stabilească cine poate să facă spitalul să devină funcțional așa că acesta s-a degradat în timp.
În corturile de la Bacău a început să intre apa și o parte dintre ele s-au prăbușit după câteva luni de la inaugurare.
După mai bine de un an, unele dintre corturile în care ar fi trebuit să fie tratați pacienții de Covid se prăbușiseră.
Când ploua, în altele, băltea apa. După ce s-au lăudat cu marea investiție, acum toată lumea dă din colț în colț și nu-și mai asumă paternitatea lucrării.
Mai mult, actuala conducere a primăriei spune că va cere Unifarm să ia corturile de pe baza sportivă unde au fost amplasate pentru că publicul este dornic să se reapuce de sport.
„Este în continuare nefuncțional, IGSU nu l-a recepționat și a rămas în proprietatea Unifarm. Din noiembrie anul trecut, am cerut clarificarea situației, IGSU a zis clar că nu va fi niciodată funcțional, am trecut la discuții cu ei pentru eliberarea terenului”, a declarat viceprimarul actual al Bacăului, Cristian Ghingheș, pentru Europa Liberă.
Edilul spune că amplasarea pe terenul bazei sportive s-a făcut de fosta conducere a primăriei fără niciun document scris sau hotărâre de consiliu local, doar pe baza unui ordin verbal dat de fostul edil către cel care administra baza sportivă.
Îți mai recomandăm Boala concediilor medicale printre bugetari. Cum fentează funcționarii schimbarea din funcțieCristian Ghingheș spune că încă din primăvară a somat Unifarm să ridice construcția de pe terenul bazei. Inițial, reprezentanții companiei de stat au promis că, în două-trei luni vor rezolva problema, au angajat o firmă și s-a apucat din treabă. Ulterior, au reziliat contractul după ce firma care câștigase licitația de ridicare s-a retras. În prezent, au reluat procedura competitivă și promit că, în șase săptămâni, vor lua „spitalul”.
Viceprimarul spune că, după ce acesta va fi ridicat de acolo, primăria va mai avea de investit niște bani pentru a readuce suprafața de teren în starea inițială.
Spitalul modular din Bacău a fost cumpărat din Olanda de compania națională Unifarm, în perioada în care director era Adrian Ionel. Acesta a fost trimis în judecată de DNA sub acuzația de luare de mită pentru un contract care viza cumpărarea de combinezoane și măști de protecție.
Și achiziția acestui spital a devenit subiect de dosar penal. În noiembrie 2020, DNA Bacău anunța că anchetează investiția realizată de compania națională. Mai mult, anchetatorii doreau să afle și dacă fusese dată vreo dispoziție la nivel local pentru achiziția acestuia sau dacă fusese constituită vreo comisie. Dosarul este în lucru.
Lețcani - un ping-pong instituțional de 13 mil. de euro
La 72 de kilometri distanță, povestea de la Bacău se repetă aproape la indigo. Cel mai costisitor spital modular construit în pandemie este cel de la Lețcani, o comună din apropierea Iașului.
13 milioane de euro au ieșit din conturile consiliilor județene Iași și Neamț și au intrat în buzunarele patronilor unei firme din Turcia. Investiția a fost realizată prin intermediul Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, constituită de consiliile județene din regiunea Moldovei.
Îți mai recomandăm România nu poate face față valului IV de Covid în paralel cu o epidemie de gripăProiectat să aibă 250 locuri, din care 40 la terapie intensivă, spitalul a ținut-o, de la inaugurare, din problemă în problemă. Exasperarea celor pentru care fusese construit, medicii infecționiști, era așa de mare că au ajuns, în final, să-l dea înapoi pe semnătură constructorilor.
Spitalul din Lețcani trebuia să trateze inclusiv pacienți infectați cu covid și aflați în stare gravă
Spitalul a fost inițial dat spre folosință Spitalului de Boli Infecțioase Iași, în toamna anului 2020. A funcționat cinci luni, până când corpul de control al ministrului Sănătății a constatat nereguli grave subsumate în 31 de puncte. Controlul, început pe vremea ministrului Nelu Tătaru, a fost asumat și de urmașul lui la cârma ministerului.
Printre ele:
- echipamente medicale care nu au manuale de utilizare și certificate de garanție;
- bolnavii au stat mai mult în frig în unitatea sanitară construită din bani publici;
- nu au existat certificate de garanție pentru toate aparatele;
- multe din echipamente au fost produse prin 2012, 2013, 2014;
Mai mult, la momentul controlului, s-a constatat că cele trei autorizații sanitare de funcționare au fost emise cu încălcarea legii.
În februarie, când au devenit publice concluziile raportului Ministerului Sănătății, unitatea medicală de la Leţcani era închisă de aproape o lună, pentru că în toate saloanele era frig, iar o parte din aparatura medicală deja se defectase.
„În momentul în care scade temperatura de afară începe să scadă temperatura şi în spital. Dintr-un lot de 60 de ventilatoare, 9 sunt deja cu defecţiuni”, declara
Dr. Florin Roșu, managerul spitalului de boli infecțioase din Iași în februarie 2021.
După controlul de la Iași, atât Vasile Cepoi, director DSP Iaşi, cât și Alina Popa, preşedinta Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, au contestat concluziile raportului și au susținu că toate constatările au fost pur birocratice.
„El a fost deschis în condiţii de siguranţă până la modificarea temperaturilor de afară. Dacă era ilegal, trebuia închis de atunci”, susținea Vasile Cepoi.
La o lună de la aceste constatări, în spitalul de la Lețcani, începea să plouă.
Spitalul de la Lețcani este, de câteva zile, în procedura de predare către Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași după ce Spitalul de Boli Infecțioase nu l-a mai vrut nicicum.
„Predăm către ISU, către noul utilizator, după ce am reușit, pe 15 septembrie, să preluăm de la Spitalul de Boli Infecțioase și săptămâna aceasta să se facă predarea fizică, iar săptămâna cealaltă să se facă instructajul. Au existat niște deficiențe pe care noi le-am remediat încă din luna martie”, a declarat Alina Popa, preşedinta Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, pentru Europa Liberă.
Spitalul din Lețcani a fost încredințat în 2020 Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, pe vremea când acesta era condus de doctorița Carmen Dorobăț (stânga), condamnată ulterior pentru luare de mită.
„De pus în funcțiune nu vă pot da o dată exactă, suntem în perioada de preluare. Va fi folosit pentru tot ce înseamnă situații de urgență, inclusiv Covid. Se va stabili la nivel național care vor fi medicii care vor lucra aici, nu e neapărat nevoie să fie din Iași”, completează șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Iași, Ionuț-Ciprian Grădinaru
Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași nu vrea să comenteze nicicum transferul și nici să intre în astfel de detalii „să nu pară politice”. Recunoaște că este o perioadă încărcată la spital.
Îți mai recomandăm Covid | „Cu măsurile actuale vom ajunge la 8.000 de cazuri pe zi la 1 octombrie”„Astăzi (20 septembrie-n.r) avem doar 18 locuri libere în Spitalul de Boli Infecțioase, se operaționează locuri și în spitalele suport. Dacă vorbim de terapia intensivă de la Boli Infecțioase, nu mai există locuri. Nu vreau să vorbesc de Lețcani, eu sunt medic și pun mai presus de orice siguranța pacienților”, a precizat Florin Roșu pentru Europa Liberă.
Stocatorul de oxigen de la Spitalul modular de la Lețcani a cedat de mai multe ori, punând în pericol viața pacienților.
Concluziile corpului de control al Ministerului Sănătății au ajuns și ele la DNA, care a început și în acest caz o anchetă. DNA are în lucru și un alt dosar, privind presupuse fapte de trafic de influență ce ar fi fost comise înaintea licitației pentru construirea spitalului.
Cel mai mare spital modular - Spitalul Pipera - închis din primăvară
Cel mai mare spital modular din România, inaugurat de mai multe ori anul trecut înainte de a fi pus în funcțiune, zace nefolosit de mai bine de jumătate de an, fără vreo perspectivă de a fi redeschis.
Spitalul a înghițit, oficial, 2 milioane de euro. Banii au ajuns la una dintre companiile municipale înființate de Gabriela Firea și, de aici, la o firmă privată.
În august 2020, primarul Gabriela Firea inaugura spitalul modular cu 500 de paturi la capătul Bucureștiului, în Pipera, pe terenul unde se spunea că va fi construit Spitalul Metropolitan.
Gabriela Firea, fostul primar general al Bucureștiului, a inaugurat cel mai mare spital modular din România la jumătatea anului 2020.
„Fiecare salon are, pe lângă pat, noptieră, dulap și un boiler pentru apă caldă, aer condiționat. Cadrele medicale au pregătite deja o zonă dedicată, pentru realizarea documentațiilor medicale dar și pentru odihnă”, declara primarul general de la acea vreme, Gabriela Firea.
Ea spera ca acest spital să ajute la degrevarea celorlalte spitale.
„Acest spital, preluând un număr mare de bolnavi va putea să degreveze spitalele de boli infecțioase și vom putea pune umărul la redeschiderea celorlalte spitale pentru că este nevoie ca toate să funcționeze. Pe lângă Covid-19 mai sunt și alte afecțiuni care trebuie tratate în spitalele care au celelalte secții”, a spus Gabriela Firea.
Autoritățile anunțau, la inaugurare, că spitalul a fost construit de una dintre firmele municipalității - Compania Municipală Consolidări. Dar, o privire mai atentă arată că, de fapt, barăcile din termopan au fost ridicate prin încredințare directă de firma Carpatina Prod Com SRL.
Firma a primit, la data de 21 aprilie 2020, un contract în valoare de 6.128.915.35 prin negociere fără publicare prealabilă.
Spitalul modular Pipera a funcționat ca secție externă a spitalului „Dr. Victor Babeș”.
Contractul constă în „lucrări de compartimentare din panouri termoizolante, realizare pardoseli și închideri cu tâmplărie PVC”, exact cum a fost lucrarea dim Pipera. Firma Carpatina Prod Com SRL a obținut doar în 2020 contracte de peste 4 milioane de euro, în condițiile în care a raportat o cifră de afaceri de 3,8 milioane de euro.
Spitalul modular Pipera a funcționat până în ianuarie 2021. Oficial, pentru că numărul bolnavilor de Covid cu simptome ușoare și medii nu mai era așa de mare.
Îți mai recomandăm România în fața valului IV: fără paturi libere la ATI & decesele au crescut cu 102%De-a lungul existenței sale au fost raportate tot felul de probleme.
„Am studiat problematica acestui spital, care, de fapt, este o organizare de șantier. Există niște nereguli în acte, din punctul meu de vedere, dar încă studiem problema”, preciza viceprimarul Horia Tomescu, la momentul închiderii unității.
La inaugurare, municipalitatea anunța că, la finalul pandemiei, containerele vor fi folosite pentru organizarea de șantier a Spitalului Metropolitan. În prezent, viitorul acestuia este incert.
Despre posibilitatea ca spitalul să fie redeschis, toți oficialii evită să vorbească. Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București s-a limitat să transmită Europei Libere că spitalul este închis, iar viceprimarul Horia Tomescu nu a răspuns încă întrebărilor noastre.
Mirajul spitalelor modulare atrage încă autoritățile locale
Cu toate că încă nu și-au dovedit eficiența, spitalele modulare încă fascinează autoritățile locale. Autoritățile din Prahova anunțau, zilele trecute, că județul va avea primul spital modular, cu 32 de paturi, atât pentru ATI – rezerve individuale, cât şi pentru triaj suspecţi/confirmaţi de Covid-19. Investiția urma să se ridice la 2,9 milioane de euro, bani din fonduri europene.
Spitalul urmează să fie amplasat în curtea Secţiei exterioare TBC, pe strada Oborului din municipiul Ploieşti, secţie care aparţine de Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, aşa după cum au decis consilierii judeţeni prahoveni.
Asociația Dăruiește Viață a construit deja două spitale modulare de la debutul pandemiei, unul la Spitalul Elias, altul la Piatra Neamț.
Oana Gheorghiu, din conducerea asociației, explică rețeta pentru ca spitalele modulare să fie funcționale: „Un spital, chiar dacă este modular, trebuie să respecte aceleași condiții ca orice spital, să aibă fundație și toate instalațiile și instrumentele unui spital normal. Faptul că e din containere te ajută să-l construiești mai repede, dar nu te lasă să faci rabat de la celelalte cerințe.”
România în valul IV
Problema locurilor în spitalele Covid reapare de fiecare dată când numărul de infectări cu noul coronavirus crește brusc. Aceasta a fost și logica politicienilor atunci când au decis să investească în spitalele modulare.
Pe 22 septembrie, Ministerul Sănătății anunța că, din cele 1.163 de paturi de ATI destinate pacienților Covid erau ocupate 1.037. Mai erau libere câte 2 paturi la Bihor, Brașov, Constanța, câte unul la Satu Mare și Tulcea, câte 4 în Ialomița și la Sibiu, 3 în Hunedoara, 5 în București și 8 la Vrancea.
Ministerul anunță că lucrează pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare și că asta înseamnă adaptarea lor astfel încât să fie destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu noul coronavirus.
În aceste cazuri, respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare. Cel mai mare număr de paturi destinate pacienților infectați cu Covid s-a înregistrat în plin val III, în martie 2021, când erau ocupate 1.531 de paturi.
Într-un clasament European, România stătea bine pe hârtie la numărul de locuri în ATI. Grupul de Comunicare Strategică al guvernului de la București a anunțat, în martie 2020, că, la nivelul spitalelor din România, sunt 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice, ceea ce plasa România pe o poziție fruntașă.
Îți mai recomandăm Dezastrul din secțiile ATI: fără grupuri de igienizare sau sisteme de prevenție a infecțiilor nosocomialeCu toate astea, un control realizat la finalul lui 2020 a scos la iveală dezastrul din secțiile ATI.
307 secții de terapie intensivă din întreaga țară, din spitale de stat și private, au fost verificate în amănunt, atât în ceea ce privește personalul, cât și dotările sau autorizațiile. Doar 40% din secții aveau personal suficient pentru acoperirea liniilor de gardă care presupun prezența simultană a doi medici.
Alte probleme erau legate de modul în care acestea sunt construite. Datele prezentate de ministerul Sănătății arată că unele dintre secții nu au sisteme de ventilație mecanică prin exhaustare, ceea ce nu asigură bolnavilor de Covid de la terapie intensivă prevenția față de infectarea cu nosocomiale sau alte. Nici în ceea ce privește dotarea cu aparatura de bază din secțiile ATI situația nu era mai bună.
Realizarea de spitale modulare a fost doar una din măsurile încercate de autorități pentru a susține sistemul medical. O alta a fost achiziționarea de tiruri ATI care s-au dovedit și ele, în anumite situații, ineficiente.