Europa, ideologie și ce este „centru-dreapta”: interviu cu Dacian Cioloș

Dacian Cioloș

În urma anunțării fuzionării USR-PLUS, pentru a forma un singur partid politic, am vorbit cu fondatorul PLUS și liderul grupării Renew Europe (a treia formațiune, ca mărime, în Parlamentul European) Dacian Cioloș.

L-am întrebat mai întâi pe Dacian Cioloș dacă PLUS își asumă insistența cu care USR dorește să se prezinte ca un partid de „dreapta” sau de „centru-dreapta”, de ce consideră că era nevoie de o etichetare politică precisă și cum se armonizează asta cu identitatea fluidă a PLUS:

Noi trebuie să fim o alternativă la partidele istorice, tradiționale, post-decembriste, PNL și PSD.


Dacian Cioloș: „Cele două partide au trecut deja împreună, ca alianță, prin două teste electorale. Rezultatele, în ambele cazuri, ne-au arătat că susținătorii noștri așteaptă de la noi un proiect politic comun solid. Pentru noi este evident că următoarele două teste electorale, alegerile locale și alegerile parlamentare, nu pot fi abordate altfel decât dacă suntem o forță politică comună. Noi trebuie să fim o alternativă la partidele istorice, tradiționale, post-decembriste, PNL și PSD. România are nevoie de o modernizare, de o „resetare”, nu putem doar să continuăm a cârpi pe ici pe colo. Cele două partide au alternat la guvernare în ultimii 30 de ani. E drept că PSD a guvernat mai mult decât PNL, dar ambele au fost la putere, chiar și împreună. O modernizare a României în perioada următoare poate să vină de la o forță politică nouă, proaspătă. USR și PLUS sunt complementare ca partide – noi am avut discuții interne pe subiectul acesta – dar pentru a reuși avem nevoie unii de alții. Așa că, pentru a da un semnal foarte clar că vom merge cu un proiect politic comun, trebuia să vorbim despre fuziune acum, chiar dacă procedural și juridic va mai dura. Sigur, și în USR și în PLUS au avut loc discuții interne legate de orientarea ideologică. Recunosc însă că nu am pierdut prea mult timp pe discuții de doctrină, pentru că doctrina va rezulta din programul politic. Situația din România în momentul de față ne duce la concluzia că e nevoie de niște reforme inevitabile, atât în educație și sănătate, cât și în administrația publică, serviciile de asistență socială, dar și în mediul economic. Pentru a ajunge la o stimulare a investițiilor care să creeze locuri de muncă, pentru că nu s-a inventat o altă modalitate de a te dezvolta economic decât muncind. Atunci, măsurile pe care noi le avem oricum de luat, inclusiv raportat la rolul statului, dar și la mediul economic, ne duc undeva într-o zonă de centru-dreapta”.

Europa Liberă. Dar nu este și PNL un partid de centru-dreapta?

Dacian Cioloș: „Nu știu! Eu n-am văzut la ei o abordare de centru-dreapta. Eu am văzut mai degrabă adaptări conjuncturale și măsuri care să atragă susținerea electorală și... cam atât. Eu vorbesc aici de nevoia unei reformări a României pe termen mediu. Dar abordarea ideologică contează mai puțin acum. Oamenii așteaptă să vadă că sunt luate măsuri pe un program de guvernare coerent. Nouă, în România, ne-a lipsit coerența. Partidele politice au luat măsuri și de dreapta, și de stânga, în funcție de conjunctura electorală, în funcție de așteptările pe termen scurt, pentru a câștiga voturi. Am ajuns unde am ajuns în momentul de față pentru că noi ne uităm întotdeauna la ce fac alții și la de unde pot veni banii ca să mai rezolvăm câte o problemă în țară, dar nu am transmis un mesaj clar despre direcția pe care vrea s-o ia România.”

Europa Liberă. „La nivel de Renew Europe, cum se împacă asta cu ideologia globalistă a grupării heteroclite pe care o reprezintă Renew în Parlamentul European? Vedem oare o ruptură între Renew actual, care e dominat, orice s-ar spune, de personalitatea lui Emmanuel Macron și ALDE de dinainte, al lui Guy Verhofstadt, care era foarte integraționist și federalist? Verhofstadt a scris chiar, împreună cu Daniel Cohn-Bendit, acel Manifest pentru Statele Unite ale Europei! Cum se poziționează USR-PLUS în contextul ăsta?

Dacian Cioloș.„Grupul Renew este pro-european reformator. Nu știu dacă toți cei din Renew sunt neapărat federaliști. Trebuie văzut apoi cum definim asta, pentru că în niciun caz nu putem vorbi de un federalism de tip american sau german. Oamenii din Renew doresc reformarea Uniunii Europene din interior, inclusiv prin clarificări instituționale legate de procesul decizional și de relația UE cu cetățenii. USR-PLUS se află în Renew Europe în categoria partidelor noi, reformatoare, modernizatoare, ceea ce se combină bine cu ideologia liberală sau cu moștenirea liberală a vechiului ALDE, care pune în centrul ei drepturile individuale, interesul cetățeanului și tot ce înseamnă piața comună, statul de drept și independența justiției”

Economia europeană trebuie modernizată și trebuie să depășim modelul ăsta care poluează și care consumă resursele naturale. Dar modul în care vrem să ajungem la „înverzirea” economiei trebuie să fie pragmatic.


Europa Liberă. Aici, desigur, trebuie făcută o distincție față de eticheta înșelătoare a lui ALDE românesc.

Dacian Cioloș. „Ah, dar nu au nimic de-a face acolo! Nu întâmplător, ALDE românesc a fost exclus din grupul european, iar apoi n-au mai avut niciun europarlamentar. ALDE fusese deja exclus din partidul european în momentul în care alianța USR-PLUS a aderat la Renew. ALDE al lui Tăriceanu nu mai are de mult de-a face cu valorile liberale. Asta încă de când s-a asociat cu PSD în lupta împotriva independenței justiției, căutând să subordoneze justiția pentru a rezolva problemele personale ale unor lideri politici.”

Europa Liberă.Dacă ajungem aici, atunci să nu uităm că și PNL s-a asociat cu PSD-ul, în 2012, formând acea alianță, USL, împotriva lui Băsescu. Care vă sunt relațiile astăzi cu eurodeputații PNL, din PPE, și cu PSD-ul?

Dacian Cioloș.„PNL a evoluat de atunci. Apropo de asta, chiar partidul lui Băsescu a fuzionat cu PNL-ul acela și a format noul PNL, iar între timp Băsescu a plecat și a făcut un alt partid. PNL a ales să intre în Partidul Popular European, PPE, după ce înainte fuseseră în grupul liberal. Pe proiecte care interesează România avem o colaborare, desigur, cu atât mai mult cu cât eu, ca șef de grup politic, am o colaborare strânsă, directă, cu liderii PPE și socialiștii, pentru că împreună constituim o majoritate [parlamentară] pe principalele subiecte europene, precum măsurile pentru ieșirea din criza COVID-19 sau proiectele și prioritățile verzi.

Europa Liberă: Vorbiți de proiectele verzi comune, dar eurodeputatul USR Cristian Ghinea, de pildă, n-a votat moțiunea Parlamentului European care cere guvernelor să ia măsuri împotriva “urgenței climatice”. Cristian Ghinea a zis că expresia „urgență climatică” e „doar țopăială retorică”.

Dacian Cioloș.„Vorbiți cu Cristian Ghinea pentru motivele votului lui... Era vorba atunci doar despre o perspectivă, pentru că nu se vota un proiect legislativ concret, ci o orientare. Au fost și au loc și acum discuții în Renew în legătură cu modul în care trebuie asigurată punerea în aplicare a Pactului. E clar pentru noi că economia europeană trebuie modernizată și că trebuie să depășim modelul ăsta care poluează și care consumă resursele naturale. Dar modul în care vrem să ajungem la „înverzirea” economiei trebuie să fie pragmatic. De aceea noi am insistat să adăugăm și digitalul în proiectul tranziției verzi. În grupul Renew, și cu Cristian Ghinea și cu alți colegi, când punem toate acestea pe masă ajungem întotdeauna la un compromis și o abordare comună.

Europa Liberă: Să încheiem cu ceva despre Schengen: dacă într-adevăr chiar considerați că suntem penalizați nefăcând parte și dacă n-ar fi în cele din urmă o povară prea mare pentru România să intre în Schengen, dat fiind că o parte din frontiera ei va deveni atunci frontieră externă a zonei și că va trebui s-o protejeze.

Dacian Cioloș.„România e o parte a Uniunii Europene și își dorește să fie o parte deplină, aderând și la spațiul Schengen și la zona euro. România va avea o influență deplină în UE atunci când va fi și în Schengen și în euro. Asta e important și pentru economie și pentru cetățeni, pentru libera circulație, și se va reduce birocrația. Am vorbit și cu Emmanuel Macron și cu [premierul olandez] Mark Rutte despre faptul că România are o frontieră lungă și importantă strategic și că nu se poate vorbi despre securitatea europeană, lupta împotriva terorismului și gestionarea migrației fără ca România să fie la masa discuțiilor.”