Excedent bugetar în prima lună din 2026. Cum se explică și ce spun specialiștii

„În ianuarie avem excedent, ceea ce ne-a permis să nu ne mai împrumutăm. (…) E adevărat, e un excedent moderat. El vine și din faptul că au fost făcute foarte multe plăți pe finalul anului trecut, dar este important ca semnal și se va vedea momentul când publicăm execuția, că totuși sunt venituri consistente, venituri inclusiv la TVA consistente, iar această execuție arată că suntem pe drumul corect”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la ProTV.

Din 2019, România n-a mai avut excedent bugetar în nicio lună. Deși, spun specialiștii, era un lucru normal înainte datorită modului în care se fac cheltuielile.

„Așa începe anul, pentru că în ianuarie statul român cheltuiește mai puțin decât în a doua parte a anului. Regula este că, la început, deficitele sunt mici sau există chiar surplus, după care ele cresc, în special în ultimele trei luni ale anului”, explică profesorul de economie Bogdan Glăvan.

„Din punct de vedere bugetar, este un lucru bun”, mai spune el pentru Europa Liberă.

Guvernanții speră nu doar într-un excedent bugetar mic în 2026, ci și într-o creștere economică mai mare. Și mizează mult pentru asta pe atragerea de fonduri europene.

„Păstrăm obiectivul de creștere a performanței în atragerea fondurilor europene, cu 10 miliarde de euro proiectate prin PNRR şi alte 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune şi cele pentru agricultură. Este ultimul tren al fondurilor pentru România şi nu ne permitem să îl pierdem”, a mai spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

De unde vine excedentul bugetar

România are, în 2026, un produs intern brut (PIB) estimat de 2.045 de miliarde de lei, cu 7,1% mai mult decât anul trecut.

În ianuarie, veniturile statului au fost cu aproape 18% mai mari decât în 2025; în cifră absolută – 55,12 miliarde de lei. Raportat la PIB, veniturile au urcat cu 0,25 puncte procentuale, majorarea fiind susținută în principal de veniturile curente – în special impozitul pe venit și TVA:

• venituri din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital: 10 miliarde de lei, cu 31,8% mai mult ca în 2026;
  Din aceste venituri, cea mai mare parte provine din impozitul pe salarii - peste 9 miliarde de lei, în creștere cu 31,4% față de anul trecut. Un factor structural important este eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate angajaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, măsură care a lărgit baza de impozitare;
• venituri din taxe și impozite pe bunuri și servicii: aproape 18 miliarde de lei, cu 18,4% mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte provine din veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) - aproape 13 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de 2025;
• venituri din asigurările sociale - 18,46 miliarde de lei, în creștere cu 8,2% față de ianuarie 2025. Și aici se observă rezultatele extinderii bazei de impozitare;
• veniturile nefiscale au crescut cu 28,2%, ajungând la 5,21 miliarde lei;
• de la UE, România a primit în ianuarie 2026 aproape 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,6% față de 2025.

Guvernul a raportat cheltuieli cu 6% mai mici în ianuarie 2026 decât în prima lună a anului trecut. În cifre absolute, statul a făcut plăți de 54,27 miliarde de lei; ca pondere în PIB au coborât de la 3% la 2,7%:

• cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde lei, mai mici cu 0,47 miliarde lei față de anul trecut, dar au crescut ca pondere din cheltuielile totale – de la 24,3% în ianuarie 2025, la 24,9% în prima lună din acest an;
• cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 11,8% față de 2025, la 6,5 miliarde de lei;
• cheltuielile cu asistența socială au fost, în ianuarie, de 22,7 miliarde de lei, și rămân cea mai consistentă cheltuială a statului: 41,9% din total, cu 2,9% mai mult decât în 2025;
• cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 miliarde lei, în scădere cu 7,9%;
• subvențiile au totalizat 0,71 miliarde lei (în principal pentru transportul de călători):
• cheltuielile de capital au fost de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu aproape 49% față de anul trecut.

Trăgând linie, Guvernul a calculat un plus de 0,85 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 0,04% din PIB.

„Excedentul este rezultatul creșterilor de taxe”

Excedentul este, în întregime, rezultatul creșterilor de taxe, explică profesorul Bogdan Glăvan.

„Avem o diferență de 0,6 puncte procentuale din PIB față de ianuarie anul trecut, iar aceste 0,6 puncte vin, din punct de vedere contabil, echilibrat: 0,3 puncte din venituri mai mari strânse de stat și 0,3 puncte din cheltuieli mai mici”, spune economistul.

Cea mai mare parte a reducerii de cheltuieli vine din efectul inflației, pentru că ele rămân constante, spune profesorul.

„Deci, practic, cheltuielile rămân constante, dar ca procent din PIB scad. Asta este inflația. Dacă tu menții pensiile constante, le-ai tăiat ca putere de cumpărare, le-ai tăiat ca valoare reală.”

Inflația vine din faptul că s-au mărit taxele, continuă profesorul explicația. Iar efectele majorării taxelor nu se văd doar pe partea oficială de venituri – TVA, impozite și așa mai departe – ci și în cheltuieli.

„La salarii: aproximativ două treimi din scăderea cheltuielilor vine din efectul inflaționist, iar doar 0,1% din PIB vine din reduceri efective. Am văzut cheltuieli de capital mai mici și alte reduceri punctuale, dar, în principal, am ajuns pe excedent din cauza taxelor”, concluzionează el.

„Iar asta este un lucru rău”, spune Bogdan Glăvan.

„Ideea este următoarea: noi ar trebui să avem echilibru bugetar cu taxe competitive, cu taxe care să stimuleze oamenii să producă, să creeze locuri de muncă și așa mai departe. Ori, nu vedem asta.”

Îți mai recomandăm Premierul Ilie Bolojan: „Trebuie să avem un buget realist cât mai repede posibil”

Ministrul de Finanțe crede, însă, că de la mijlocul anului inflația va scădea și acest lucru se va reflecta în economie.

„Va fi determinată de nivelul scăzut al dobânzilor, cu condiția, bineînțeles, să păstrăm aceeași direcție, aceeași disciplină bugetară, să fim foarte atenți cum drămuim banii”, a spus el în interviul pentru ȘtirilePROTV.

Planurile Executivului sunt de reducere a deficitului spre 6,2%.

„Cu cât reducem deficitul mai mult, cu atât ne împrumutăm mai bine. Cu cât ne împrumutăm mai bine, mai ieftin, nu mai risipim bani pentru împrumuturi”, a explicat Alexandru Nazare. „Eu cred că greul a trecut”.

Optimismul ministrului e împărtășit, moderat, și de specialiști.

„Sunt chiar mai optimist, poate, decât autoritățile României și decât mulți alți analiști. De ce? Pentru că măsurile luate sunt puternice și au impact”, explică profesorul Bogdan Glăvan.

Statul a făcut rost de bani din creșterea taxelor și impozitelor și va avea și mai mulți dacă va reuși să aducă în țară fondurile din PNRR, care ar trebui să ajungă la circa 5% din PIB.

„Practic, n-ai cum să nu ai un rezultat bugetar bun în aceste condiții”, spune Bogdan Glăvan.

Problema este, însă, una pe termen lung.

„România ar trebui să aibă o consolidare bugetară pe termen lung, iar acesta este singurul mod sustenabil. Iar calea de consolidare bugetară durabilă este creșterea bazei de impozitare – adică să crească economia rapid și dinamic, cu cel puțin 1% pe an în termeni reali.

Dacă nu face acest lucru, nu are nicio șansă nici măcar să mențină deficitul bugetar la 6%, cât este ținta, darămite să-l reducă spre 3% sau alte obiective similare”, concluzionează economistul.

Îți mai recomandăm Ce se întâmplă cu economia? Șeful Consiliului Fiscal, despre recesiunea tehnică: „Nu este o situație catastrofală”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.