După ce Institutul Național de Statistică a publicat datele economice din 2025, liderul Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, unul dintre membrii coaliției de guvernare, i-a imputat recesiunea tehnică premierului Ilie Bolojan.
„Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, a amenințat fostul prim-ministru social democrat din perioada iunie 2017-iunie 2018.
Grideanu îl acuză pe Ilie Bolojan că recesiunea tehnică s-a produs din cauza încăpățânării premierului și a felului în care acesta ar fi impus creșterile de taxe și impozite.
Totuși, liderul PSD admite că deciziile economice au fost aprobate în coaliția de guvernare.
„Există însă și o vină colectivă. Iar românii nu sunt interesați de scuze și justificări […] În acest ritm și, mai ales în această direcție, nu mai putem continua. Trebuie îndreptat urgent tot ce s-a greșit […] Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire”, a continuat Grindeanu.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns reamintind că, în vara anului trecut, România a fost la un pas de a intra în incapacitate de plată și de a pierde încrederea investitorilor și a finanțatorilor.
În plus, a continuat premierul într-un interviu acordat postului de radio Europa FM, „toate deciziile au fost luate pe baza unor întâlniri şi a unor decizii de coaliţie, de comun acord”.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, explică recesiunea tehnică instalată în economie în ultimele șase luni ale lui 2025:
„Există o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum”.
Recesiunea tehnică este diferită de recesiunea generală. Aceasta din urmă este o scădere a economiei pe un an întreg, ceea ce nu este cazul în 2025.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, susține că recesiunea tehnică este o reacție de moment a economiei.
„Ce arată, de fapt, datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric (9,3% din PIB în 2024 și 7,6% din PIB în 2025 – n.r.) și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României”, spune ministrul Finanțelor.
Ministrul liberal Alexandru Nazare mai susține că „economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%”, conform prognozelor Ministerului Finanțelor, ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale.
Președintele Consiliului Fiscal: Nu se putea întâmpla altfel
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, crede că situația nu este dramatică.
Daianu explică pentru Europa Liberă că recesiunea tehnică a apărut pe fondul reducerii consumului populației, dar acest minus a fost contrabalansat de investiții publice masive.
„Am ajuns la 7,2 % din PIB investiții publice și această schimbare în structura cheltuielilor – de la consum către investiții – se va vedea și în 2026, când investițiile vor atinge 8% din PIB.”
Ce este Consiliul Fiscal
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare.
Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de nouă ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
Consiliul evaluează proiecţiile macroeconomice, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
Sursă: consiliulfiscal.ro
Președintele Consiliului Fiscal este de părere că Guvernul nu putea să gestioneze diferit finanțele țării, „când ai o corecție de amploare a deficitelor”.
Întrebat dacă anticipează o revenire a economiei în partea a doua a anului 2026, profesorul de economie Daniel Dăianu răspunde:
„Știți, lumea este atât de frământată încât e bine să nu faci prognoze pe termen mai lung. În 2026, nu vor crește taxe. Unele au crescut de la 1 ianuarie, dar nu vor fi altele anunțate de guvern. Deficitul va fi mai mic, deci să nu ne dăm de ceasul morții că nu este o situație catastrofală”.
România, a cincea oară în deficit tehnic în ultimii 15 ani
România s-a mai confruntat cu scăderea PIB-ului două trimestre consecutive în anii 2012, 2015, 2020 și 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
În 2024, premier era liderul PSD Marcel Ciolacu. Pentru 2024, recesiunea tehnică a fost stabilită prin revizuirea datelor de către INS.
În prezent președinte al Consiliului Județean Buzău, Ciolacu a acuzat că datele Institutului Național de Statistică nu ar fi corecte.
„Aceasta este cea mai grosolană manipulare a statisticii, ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât așteptările tuturor analiștilor”, a scris Ciolacu pe Facebook, vineri, 13 februarie.
Ulterior, INS a venit cu o precizare: „Revizuirile apărute la nivelul unor trimestre din anii anteriori (în speță, anul 2024) reprezintă un efect tehnic al procesului de ajustare sezonieră și nu implică modificarea valorilor brute ale PIB aferente perioadelor respective”.
Când economia a fost lovită de recesiunea tehnică din 2020, prim-ministru al României era Ludovic Orban, fost președinte al Partidului Național Liberal.
Orban spune pentru Europa Liberă că trendul economic negativ a început, de fapt, în a doua jumătate a anului 2022. Atunci, spune fostul lider liberal, „s-a văzut o scădere constantă a investițiilor străine, o scădere constantă a producției industriale, o scădere constantă a construcțiilor în privat”.
Fostul premier atrage atenția că tendința negativă a fost mascată de anul preelectoral 2023 și cel electoral 2024, cu cinci runde de alegeri.
Creșterea pensiilor cu 40% și a salariilor bugetarilor din acea perioadă „au generat o creștere a consumului și au atenuat percepția acestei tendințe economice negative”, explică acum Ludovic Orban.
Fostul prim-ministru este convins că în partea a doua a anului economia va crește datorită încasărilor de bani europeni.
În 2026, România ar putea primi de la Comisia Europeană 15 miliarde de euro pentru investiții și reforme.
Numai că, la mijlocul lui februarie, Guvernul nu poate avansa cu reformele pentru care ar trebui să primească o parte din aceste sume. Reforma pensiilor magistraților nu a fost realizată, ceea ce echivalează cu pierderea a 231 de milioane de euro.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a depus la Bruxelles a patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în decembrie 2025. Este vorba despre suma de 2,5 miliarde de euro.
Până la finalul lunii februarie, Comisia Europeană ar urma să anunțe dacă livrează sau nu României tranșa integral sau parțial, în funcție de cum va considera că a îndeplinit România obligațiile asumate prin PNRR: reforme și investiții.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat în interviul acordat Radio Europa FM că Guvernul ar putea adopta pachetul de reformă a administrației locale în ședința de guvern de joia viitoare. Aceasta ar presupune reducerea cheltuielilor publice cu salarizarea angajaților cu 10%.
În aceeași ședință, ar urma să fie adoptat și pachetul de măsuri economice menite să relanseze economia.
„Din toate punctele de vedere, s-a căzut de acord, deci n-ar trebui să fie niciun fel de problemă […] Ar trebui ca cel mai târziu, în şedinţa de guvern de joi, să fie adoptat. Decizia este să-l adoptăm prin ordonanţă”, a declarat premierul la postul de radio.
Ce conține pachetul economic al Ministerului Finanțelor
Schemă de sprijin de stat dedicată proiectelor strategice de minimum un miliard de lei, „care aduc un boost în producție, generează exporturi, substituie importuri și contribuie la dezvoltarea regională”: granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport de capital;
Sprijin pentru industria prelucrătoare și sectoarele cu deficit comercial, printr-o schemă cu un buget total de 1,05 miliarde euro, adresată investițiilor de minimum 50 milioane de lei. Domeniile vizate cu precădere: pharma, componente electronice;
Investiții în tehnologii „zero net” (tehnologii nepoluante) și valorificarea resurselor minerale strategice, prin proiecte de minimum 75 milioane lei, susținute prin credite fiscale aplicabile până la 7 ani și garanții de stat. Bugetul alocat este de 1,05 miliarde euro;
Schema vizează companiile care investesc în sectoarele ce procesează materii prime strategice și critice (cobalt, litiu, etc) sau dezvoltă produse finite și componente pentru tehnologiile verzi (solare, eoliene, baterii si tehnologii de stocare a energiei, etc).
Programul pentru Cercetare, Dezvoltare și Tehnologii Avansate – TECHUP ROMANIA: susținerea unor proiecte cu valori între 5 milioane și 50 milioane lei, prin granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Bugetul total al programului este de 1,05 miliarde euro, pentru perioada 2026–2032.
Sursa: Ministerul Finanțelor
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
