În timp ce majoritatea statelor lumii trăiesc cu restricții dure de sănătate publică, Suedia combate noul coronavirus fără a impune interdicții și fără a impune afacerilor să se închidă.
Granițele țării au rămas deschise. Școlile pentru copii sub 16 ani sunt și ele deschise și copiii merg la cursuri.
Barurile, restaurantele și cafenelele pot primi clienți atâta timp cât „mesele sunt la distanță potrivită pentru a evita aglomerațiile”, iar clienții rămân „așezați” în timpul petrecut acolo.
Coaforurile, sălile de fitness, studiourile de yoga și chiar și unele cinematografe continuă să opereze.
Cetățenilor li s-a recomandat să călătorească doar atunci când este necesar, dar nu există restricții impuse.
În esență, Suedia combină câteva restricții obligatorii cu recomandări în vederea distanțării sociale.
De pe 1 aprilie, vizitele la centrele pentru bătrâni au fost interzise pe motivul că „persoanele în vârstă trebuie să fie protejate cel mai mult de răspândirea virusului”.
Muzeele au fost închise, evenimente sportive și culturale au fost anulate, iar adunările publice cu mai mult de 50 de persoane nu se pot ține.
La licee și universități, cursurile au fost suspendate, dar continuă online, de la distanță.
Prin comparație cu majoritatea altor state, restricțiile de sănătate publică aplicate de Suedia sunt mult mai relaxate permițând oamenilor să își păstreze pe cât se poate rutina zilnică, fără interdicții de mișcare și fără obligația de a purta mască în spațiul public.
Cu toate acestea, ministrul suedez al Sănătății, Lena Hallengren, subliniază că viața cotidiană nu este deloc „business as usual”. Ea a declarat într-un interviu acordat Europei Libere că strategia Suedie este aceeași ca în alte state.
Scopul: încetinirea transmiterii virusului pentru a preveni colapsul sistemului sanitar și, în același timp, protecția celor mai vulnerabile categorii - persoanele vârstnice și cele cu alte afecțiuni.
Strategia suedeză se bazează pe încrederea că oamenii „vor acționa responsabil”, spune Hallengren. „În majoritate, oamenii au respectat recomandările”.
Într-adevăr, circa 30% din forța de muncă a Suediei lucrează de acasă, iar utilizarea transportului public sau drumurile cu mașina la serviciu au scăzut cu 60%, a spus ministrul Sănătății.
Pe termen lung, Lena Hallengren speră ca această strategie mai puțin restrictivă să fie sustenabilă pentru mai multe luni, nu doar săptămâni cât poate fi susținută o interdicție de mișcare.
Deși abordarea guvernului a fost bine primită de majoritatea populației, nu toată lumea e de părere că este adecvată.
Fotografii și filmări publicate pe social media arată baruri, restaurante și parcuri aglomerate și au provocat îngrijorări atât în Suedia, cât și în afara țării, cum că strategia presupune riscuri inutile.
Pe 26 aprilie, autoritățile locale din Stockholm au ordonat închiderea a cinci restaurante după ce inspectori au constatat că erau prea aglomerate, iar regulile de distanță adecvată nu erau respectate. Toate cele cinci restaurante primiseră avertismente anterior.
Cu toate acestea, niciun restaurant nu a fost amendat și vor putea deschide din nou după o inspecție ulterioară.
La final de martie, 2.000 de cercetători suedezi au semnat o petiție cerând guvernului să „ia măsuri imediate pentru a se conforma cu recomandările Organiației Mondiale a Sănătății” în combaterea noului coronavirus. Printre semnatari se numără și președintele Fundației Nobel, Carl Henrik Heldin.
Petiția cerea guvernului suedez să limiteze drastic contactul între oameni și să amelioreze capacitatea sistemului sanitar de a testa oameni pentru a depista posibile infecții.
„Aceste măsuri trebuie implementate cât se poate de repede, așa cum se întâmplă în statele europene vecine”, scriau oamenii de știință. „Țara noastră nu trebuie să fie o excepție de la eforturile de combatere a pandemiei”.
Petiția mai spunea că încercarea „de a crea imunitate de turmă în același fel ca la o epidemie de gripă nu are suficientă bază științifică”.
Epidemiologul șef Anders Tegnell neagă faptul că strategia de „cooperare voluntară și responsabilitate individuală” este menită să creeze „imunitate de turmă”, adică momentul în care majoritatea populației va fi imună la virus și va oferi protecție directă, „de turmă”, pentru cei care nu sunt imunizați.
De fapt, oamenii de știință afirmă că este în continuare neclar dacă o persoană infectată și vindecată de COVID-19 va dezvolta imunitate sau dacă se poate infecta din nou.
Un studiu medical recent din Suedia arată că, probabil, o treime din populația de 10 milioane a Suediei va fi fost expusă la virus la începutul lui mai.
Întrebat de BBC dacă strategia Suediei o va ajuta să reziste mai bine la un posibil al doilea val epidemic, Tegnell a spus că „va încetini cu siguranță rata de reproducere și va încetini răspândirea”.
Dar el mai spune că nu va fi suficient pentru a ajunge la imunitate de turmă.
„Știm foarte puțin despre imunitatea la această boală, dar majoritatea experților din Suedia este de acord că o oarecare formă de imunitate va exista. Multe persoane testate până acum au produs anticorpi”, a explicat Tegnell. „Sperăm ca acest lucru să ne ușureze situația pe termen lung”.
În calitate de consilier de politici publice pentru strategia Suediei, Tegnell afirmă că legislația țării face, practic, imposibilă implementarea unei interdicții totale de circulație de la bun început.
„Putem impune măsuri de carantină limitată, dar legal nu este fezabil să închidem orașe sau regiuni, nemaivorbind de întreaga țară”, a declarat Tegnell pentru ediția suedeză a site-ului The Local.
El mai spune și că epidemia de coronavirus din Suedia este comparabilă cu cea din alte state europene.
Peste 19.000 de cazuri au fost confirmate, conform datelor din 29 aprilie, iar numărul deceselor era de 2.355 la o populație de 10 milioane. Rata de infectare și mortalitatea per capita este comparabilă cu Irlanda, de pildă, care a impus restricții dure.
Dar comparată cu Cehia, de exemplu, o țară cu populație aproape identică, dar care a impus carantină strictă, situația din Suedia pare mult mai rea. Cehia are doar puțin peste 7.500 de cazuri și numai 227 de decese raportate în aceeași zi de 29 aprilie.
Conform bazei de date a Universității Johsn Hopkins, rata de decese din Suedia de 23 la 100.000 de oameni este mai bună decât cea din Belgia (64), Spania (51), Italia (45), Franța (35), Marea Britanie (31) și Olanda (27).
Toate statele europene lovite puternic de noul coronavirus au impus restricții drastice, care includ închiderea școlilor și multor afaceri.
„Asta ne arată că putem limita circulația COVID-19 pe baza unor recomandări și avertismente”, care amintesc suedezilor să practice voluntar distanțarea socială, spune Tegnell.
El amintește și că, în timp ce alte guverne vorbesc de interdicții sau carantină, oamenii din acele țări tot pot merge la muncă sau „face alte lucruri” care pot răspândi boala.
„Noi nu am spus că avem lockdown, dar cred că suedezii simt că există limitări”, adaugă Tegnell.
Dar în timp ce statele europene se pregătesc să ridice restricții și să redeschidă economiile pe baza scăderii numărului zilnic de cazuri, ministrul Sănătății din Suedia admite că țara sa, probabil, nu a ajuns încă în vârful acestui val epidemic.
„Nu spun că am ajuns sau am trecut de un vârf”, a declarat Hallengren pentru Europa Liberă pe 28 aprilie. „Dar partea importantă a strategiei suedeze a fost să ne asigurăm că putem aplatiza curba și să ne asigurăm că sistemul sanitar îi poate îngriji pe cei care au nevoie, în special pe cei care necesită terapie intensivă”.
„Suedia încă mai are paturi disponibile în spitale și paturi de ATI pentru pacienții infectați cu coronavirus”, a mai spus Hallengren.
Ministrul adaugă că guvernul este „mereu pregătit” să ia măsuri mai dure pe viitor, cu precădere după ce, la începutul lui aprilie, Parlamentul a votat legi care extind autoritatea Executivului de a impune măsuri de urgență mai stricte.
Capitala Stockholm este epicentrul epidemiei din Suedia, iar ministrul Sănătății afirmă că celelalte regiuni ale țării au învățat lecții importante din experiența capitalei.
Lena Hallengren mai spune că, dacă există o lecție de învățat din eșecurile Suediei, atunci aceasta este efectul devastator pe care noul coronavirus l-a avut în centrele pentru persoane vârstnice.
86% din decesele înregistrate în Suedia sunt la populația vârstnică.
Hallengren afirmă că „este foarte îngrijorător. Este situația în care ajunge COVID-19 în unitățile de îngrijiri pentru vârstnici, acolo unde avem oamenii cei mai vulnerabili”.
„Sunt persoane fragile și, dacă ajunge boala în aceste centre, situația este foarte, foarte nefericită”, spune ministrul.