Cine au fost „teroriștii” de la Revoluție la Sibiu? Tudor Giurgiu: Românilor li s-a indus faptul că oricine putea atunci să fie terorist

99 de oameni au murit la Sibiu în timpul revoluției din 1989. Alte câteva sute de persoane au etichetate drept „teroriști” și ținute, mai bine de o lună, într-un bazin golit de apă.

34 de ani mai târziu, Tudor Giurgiu reface scena incredibilă a celor peste 30 de zile petrecute în piscina fără apă - totul este în filmul „Libertate”, cea mai recentă peliculă a regizorului.

Tudor Giugiu: Armata a tras enorm, mult, disproporționat

Toate aceste evenimente au fost surprinse în „Libertate”, cu schimbarea numelor personajelor adevărate. Tudor Giurgiu spune într-un interviu pentru Europa Liberă că, pentru documentarea acestui film, a studiat cât de multe surse a putut, inclusiv Dosarele Revoluției, și a ajuns la concluzia că toată lumea a tras.

„Armata a tras enorm, mult, disproporționat. Sibiul e un oraș unde s-au tras 2 milioane de gloanțe, majoritatea le aparțin armatei. Miliția a tras cel puțin cu o zi înainte, pe 21 decembrie, față de momentul doi, când începe acțiunea din film. Au tras în momentul în care mulțimea supărată cerea socoteală Miliției și Securității pentru arestări”, spune Tudor Giurgiu, în interviul pentru Europa Liberă.

Pe lângă faptul că a citit mult, regizorul a stat de vorbă cu oamenii care au trăit acele evenimente direct, de la foști milițeni la foști militari, de la medici și până la asistente care au lucrat în zilele Revoluției.

Interviu | Regizorul Tudor Giurgiu, despre Revoluția din 1989. Cazul Sibiu: M-am lămurit că a tras toată lumea

Colonelul Aurel Dragomir, azi pensionar, era în 1989 comandantul militar al garnizoanei Sibiu. Cu Giurgiu, a avut mai curând un monolog, și nu o discuție, pentru că și azi e convins că a luat o decizie bună atunci când a hotărît să țină în bazin sute de oameni, fără mâncare și medicamente, până la finalul lui ianuarie 1990.

„Sigur că am încercat să pun niște întrebări firești pentru orice om care studiază prima dată cazul ăsta. Și anume, dacă acest carnagiu nu se putea stopa?, dacă amploarea, anvergura acestei operațiuni nu ar putut fi diminuată?, dacă poate n-a fost coordonat bine?, dacă are ceva să-și reproșeze?. Și mi-am dat seama, într-un fel, că oamenii, după atâta timp, își găsesc explicații cu care să poată trăi bine. Așa suntem făcuți noi toți, nu e doar Dragomir sau altul. E dramatic cred să-ți confrunți propriile greșeli sau să-ți confrunți trecutul. Încerci să găsești o formulă cu care poți trăi”, spune Tudor Giurgiu.

Spectatorii care merg să vadă filmul „Libertate” primesc un ziar cu informații despre ce s-a întâmplat la Sibiu.

Francisc Tobă, „un pion într-un plan care începea să funcționeze la nivelul întregii țări”

În film, colonelul Dragomir e reprezentat de colonelul Dragoman, jucat de actorul Iulian Postelnicu, care s-a pus în pielea personajului, chiar dacă nu l-a întâlnit.

Tot în film sunt și câteva scene din Spitalul Județean Sibiu, unde răniții erau considerați „teroriști” și erau trimiși la unitatea militară, în bazinul unde au fost ținuți sute de oameni.

În realitate, cel care se autoproclamase comandantul spitalului era Francisc Tobă, fost deputat PDSR și AUR, care a murit anul acesta în august.

Francisc Tobă este unul dintre oamenii cercetați în Dosarele Revoluției, al cărui caz s-a prescris, după cum a scris Europa Liberă.

„Convingerea mea în continuare e că el de fapt era un pion într-un plan care începea să funcționeze la nivelul întregii țări, în care persoane care se știau înainte lucrau într-o rețea, erau cumva partea acestei lovituri de stat sau să-i spunem cum vrem, care a coexistat cu Revoluția, cu revolta populară. Iar rolul fiecăruia era ca în orașele mari să preia fie puterea, fie de a coordona aceste puncte nodale importante, cum era și spitalul din Sibiu”, arată Tudor Giurgiu.

Tudor Giurgiu, alături de o parte din actorii care joacă în film.

Pentru film, regizorul a stat de vorbă cu familia de civili considerați „teroriști”, al cărei bebeluș a fost împușcat atunci când armata a deschis focul asupra mașinii în care se afla. N-a fost simplu să stea de vorbă cu familia Chircă nici după 34 de ani de la acel moment.

Regizorul spune că îi înțelege foarte bine pe cei care au trăit acele momente dramatice de la Sibiu, pentru că în condiții de haos oamenii se schimbă.

„Vorbind cu ei (n.r. soții Chircă), ce m-a șocat e exact consecința acestui haos, adică faptul că această familie al cărei șofer (n.r. soțul) s-a pierdut și, în loc să apese pe frână în fața unui baraj, a apăsat pe accelerație. Dar să ai copilul împușcat și să-ți pierzi mințile «literally » și să ajungi apoi în spital și să fii considerat drept terorist... Soția dumnealui, teroristă. Era și însărcinată cu alt copil. Adică e foarte greu să mai înțelegi și să-ți mai înțelegi semenii”, arată Tudor Giurgiu.

La Revoluție, Tudor Giugiu avea 17 ani și trăia la Cluj. Acum, la maturitate, își dă seama că românilor „li s-a indus faptul că oricine putea atunci să fie terorist”, iar oamenii care erau asimilați ca teroriști au fost stigmatizați multă vreme.

„Unii au plecat din Sibiu pentru că nu și-au revenit și s-au mutat la țară. Erau familii cu soți decedați, în Miliție cel puțin nu aveau unde să-i îngroape pentru că preoții refuzau să îngroape «teroriști»”, spune Tudor Giurgiu.

Cu toate că e un film de ficțiune, personajele din „Libertate” intruchipează persoane de la Revoluție.

A decis să facă acest film, după o idee a producătoarei Oana Giurgiu, care, împreună cu scenarista Cecilia Ștefănescu și cu Nap Toader, începuse documentarea proiectului.

„Mi se pare important să vorbim cumva despre asta și să ne acceptăm așa cum suntem. Nu doar poporul ăsta ospitalier și bun și drăguț, pentru că nu cred că suntem atât de departe. Vedem ce e în jurul nostru. Din păcate, nu suntem într-o într-o țară așa....nu e Elveția, nu e Scandinavia, nu ne e ușor”, mai arată Tudor Giurgiu.

Haosul din zilele Revoluției a avut repercusiuni în societatea românească din ultimii 34 de ani. Dacă multe lucruri nu merg acum, cauza e și acolo.

„Din păcate, am pornit strâmb. Dar la vremea respectivă nu ne-am dat seama. Acum, când mă uit la simulacrul ăsta de proces care i s-a intentat lui Ceaușescu, felul în care a fost executat, mie mi se face jenă și am un sentiment de (...) pe cât eram de bucuros la 17 ani, când vedeam și eram foarte bucuros că s-a încheiat totul. Nu poți cumva să naști o democrație și o structură pe cu totul alte principii când tu pornești în felul ăsta”, spune Tudor Giurgiu.

„Mantra era să mușamalizeze și să nu scoată niciun vinovat”

Cu toate că nu s-a făcut lumina în ceea ce privește vinovații de la Sibiu, regizorul speră ca, prin acest film, oamenii să conștientizeze ce s-a întâmplat atunci.

Tudor Giurgiu e absolut convins că, deși militarii, politiștii și securiștii se știau între ei, Procuratura Militară nu a făcut lumină în acest caz pentru că „așa era mantra, regula, norma în acei primi 10 ani după Revoluție, tot ce au făcut a fost să mușamalizeze și să nu scoată niciun vinovat”.

„Și mi se pare penibil că sunt oameni care au anchetat aceste cazuri și care le-au închis, iar astăzi sunt în funcții de conducere în Parchetul Militar”.

Tudor Giugiu consideră că haosul din zilele Revoluției stă, într-un fel, la baza societății de azi.

Prin „Libertate”, Tudor Giurgiu nu pune la îndoială că a fost Revoluție, ci vrea să scoată în evidență haosul de atunci și cine a preluat puterea.

„Românii și-au luat multe libertăți și au obținut ceea ce și-au dorit. Însă mi se pare revoltător ca astăzi să aud voci care fie sunt nostalgice, fie spun «n-a fost chiar așa ». Oamenii au ieșit în stradă în număr mare pentru că și-au strigat libertatea. Aveam nevoie de asta și pentru că trăiam într-o lume atât de închisă. Dar azi mi se pare că, de fapt, libertatea înseamnă mai mult decât a nu-ți jena aproapele, a nu-l deranja. Sunt speriat puțin de felul în care interpretăm, foarte larg, această libertate de a face orice. Nu poți să faci chiar orice”, conchide Tudor Giurgiu.

Bugetul pentru film a fost de 1,5 milioane de euro, iar desfășurarea de forțe a fost și ea mare, cu vehicule militare, împușcături și peste 110 actori. În primul weekend de la lansare, 15.000 de spectatori plătitori au văzut „Libertate”.