Final de alegeri în organizațiile PNL | Cum stau taberele Cîțu și Orban. Ce urmează

Ludovic Orban și-a adjudecat 12 filiale, alte 5 fiind încă în expectativă, nedeclarându-și susținerea, deși potrivit unor informații s-ar putea îndrepta tot spre Florin Cîțu. Este vorba organizațiile din Vâlcea, Bihor, Constanța, Brăila, Tulcea.

Momentul este unul în care cei doi competitori și echipele lor au lansat mesajele prin care s-au poziționat pentru lupta hotărâtoare din septembrie. Orban a spus că va continua campania „din om în om”, asta pentru că delegații sunt cei care vor vota la congres, nefiind obligatoriu ca acestia să urmeze în șir indian șeful de organizație.

„După 20 august va începe a doua fază a competiţiei, faza de prezentare a moţiunilor în fiecare filială. Moţiunile vor fi prezentate în faţa Colegiului Director Judeţean, care cuprinde Biroul Judeţean ce va fi ales, plus primarii, preşedinţii de organizaţii locale. Moţiunile vor fi votate, după care vor fi stabiliţi delegaţii la congres, iar delegaţii la congres sunt cei care hotărăsc cine va fi preşedintele PNL”, a afirmat Ludovic Orban.

Ce mesaje transmite tabăra Cîțu

În schimb, Florin Cîțu pare foarte sigur de victorie, vorbește despre echipa sa doar ca despre „echipa câștigătoare” și despre o guvernare de minimum opt ani de zile.

„Suntem uniţi şi rămânem uniţi şi după 25 septembrie. Împreună construim Partidul Naţional Liberal care va guverna România cel puţin opt ani de zile!”, scrie Cîţu pe Facebook.

Se remarcă în multe luări de poziție ale premierului insistența asupra „unității” partidului, iar asta pentru că există infomații că tensiunile s-ar putea accentua după congres, fiind de așteptat ca echipa învingătoare să elimine complet din orice poziție de decizie pe cei învinși.

Tot din partea echipei lui Florin Cîțu mai vine un mesaj- acela că va continua să fie premier chiar dacă șefia partidului va fi adjudecată de Ludovic Orban. Unul dintre cei care insistă pe acest aspect este Emil Boc, susținător cu greutate al premierului.

„Competiția din PNL este una internă a PNL care nu are legătură cu punerea în pericol a guvernării țării, Cîțu va fi premier și acum, și după 25 septembrie, nu e vinovată țara că noi avem un congres”.

Dar unul dintre cele mai puternice semnale transmise de tabăra Cîțu și de premier personal este cel legat de certitudinea că totul merge bine, economia crește, nivelul de trai al românilor la fel, iar guvernarea este una foarte performantă. Motiv suficient ca PNL să dețină guvernarea „următorii opt ani de zile”. O asemenea perspectivă este, desigur, generatoare de speranță și de așteptări, doar că ea vine pe contrasens cu sondajele de opinie care arată că PNL nu reușește să depășeasă PSD și nici să sară peste 26%.

Până atunci însă un rol important îl va juca rectificarea bugetară, când este de așteptat ca premierul Florin Cîțu, care este și interimar la ministerul Finanțelor, să împartă primarilor banii din Fondul de rezervă.

Susținătorii lui Orban ies la atac

Ludovic Orban s-a ferit să-și atace direct, la scenă deschisă, contracandidatul, vorbind ba de „forțe din exteriorul PNL” care își bagă coada în „democrația internă de partid, ba de „instrumente nedemocratice”, care „sucesc mâini la spate”, „arată pisica” și „umblă la schelete din dulap”. Acest tip de mesaj a fost întărit de oameni apropiați lui, cum ar fi Virgil Guran, care s-a referit explicit la serviciile secrete și la DNA.

După ce însă a fost trasă linia finală alegerilor din organizațiile județene, Orban a lansat un avertisment clar în ce-l privește pe Cîțu. „Candidatura mea reprezintă aproape o certitudine a performanţei, în timp ce cealaltă candidatură poate fi cel mult o speranţă, dacă nu cumva o aventură pentru PNL”.

A răspuns și atacurilor repetate venite din partea lui Rareș Bogdan că ar fi trebuit să plece din fruntea partidului după alegeri. „E adevărat că PNL nu a ieşit pe primul loc la alegerile parlamentare, PNL a ajuns principalul partid de guvernământ, am avut capacitatea să formăm o majoritate guvernamentală (…)De regulă, preşedinţii care îşi duc partidul la guvernare şi care câştigă alegeri îşi continuă mandatul pentru că au arătat că au capacitatea de a conduce partidul”.

Dar atacuri dure au lansat cei apropiați lui, nu foarte mulți la număr: Ionel Dancă și Violeta Alexandru.

„Am văzut în această campanie internă două viziuni diferite: forța convingerii lui Ludovic Orban, prin argumente și rezultate, și convingerea prin forță a competitorilor lui, îndreptată asupra susținătorilor lui Ludovic Orban pentru a-și schimba opțiunea.

De aceea, unele victorii ale competitorilor lui Ludovic Orban, obținute în aceste condiții, au fost mai degrabă înfrângeri pentru ei și pentru Partidul National Liberal, cum s-a întâmplat la Timișoara sau la Sectorul 4 in București”, a scris Ionel Dancă pe Facebook.

Dancă le-a mai reproșat „colegilor” faptul că au schimbat tabăra- au ajuns la conducerea unor filiale cu sprijinul lui Orban după care și-au schimbat opțiunea „din motive necunoscute public”. Dar cunoscute în interior. Potrivit surselor Europa Liberă acestea ar ține fie de banii pe care urmează să-i primească la rectificarea bugetară, fie de diverse funcții publice pentru „clientelă”.

Cea care a vorbit deschis despre „fracționarea” PNL a fost Violeta Alexandru, care a dat astfel consistență nemulțumirilor din partid și riscului de după congres.

„Prima condiţie că să fii lider este să îţi placă oamenii. Să nu vii doar să îţi faci o poză sau să te urci pe scenă să spui câteva cuvinte. Trebuie să îi asculţi, să stai de vorba cu ei. Nu te urci în măşină şi trânteşti uşa, ci stai de vorba cu ei.

Această viziune despre echipa câştigătoare ca şi când ceilalţi sunt nişte pierzători, nişte rebuturi, duce la o fracţionare între membrii PNL. E foarte periculos. Suntem o singură echipă", a spus Violeta Alexandru.

Pe ce mizează candidații în perioada următoare

Ludovic Orban pariază pe buna cunoaștere a partidului, dar mai ales a oamenilor din filialele. Este, de fapt, principalul său atu acest contact direct pe care îl are de ani de zile cu membrii PNL. În plus, el este văzut ca o formulă de continuitate și stabilitate, pedală pe care Orban va apăsa. Nu este exclus să uzeze și de strategia „forțelor externe”, mulți din partid fiind sensibili la subiectul dosarelor DNA, dar și la ingerința președintelui Klaus Iohannis, care și-ar impune astfel oamenii la șefia partidului, așa cum a mai făcut și acum câțiva ani cu Alina Gorghiu.

De partea cealaltă, Florin Cîțu, ale cărui șanse sunt în mod efectiv mai mari la congres, are de partea sa banii dați de funcția de premier, deci, posibilitatea, de a satisface anumite nevoi locale, ale comunităților, primarilor sau chiar personale. În plus, sprijinul pe care i-l acordă președinte dă certitudinea că va continua să fie premier indiferent de rezultatul de la congres.