Defrișări | 100 de hectare de fond forestier din Gorj se transformă în carieră de cărbune

Guvernul României a aprobat a șasea defrișare de pădure din ultimii patru ani și transformarea terenului într-o carieră de cărbune. Decizia a fost luată în chiar prima ședință din acest an a guvernului, din 11 ianuarie.

Executivul a aprobat „scoaterea definitivă din fondul forestier național, fără compensare, de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a terenului în suprafață de 106,3515 ha, în vederea realizării lucrării miniere de interes național și de utilitate publică”, așa cum reiese din datele oferite de Departamentul de Comunicare de la Palatul Victoria.

Este vorba de deschiderea și punerea în exploatare a carierei denumite Timișeni-Pinoasa, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit. Viitoarea mină se află în județul Gorj, iar exploatarea ar urma să înceapă în partea a doua a acestui an.

Lignitul scos din subteran ar urma să fie folosit în special la Termocentrala Rovinari pentru producerea de energie termică și, mai ales, energie electrică. De altfel, în România, cărbunii sunt folosiți doar în termocentrale.

„Trebuie spus că în punct de vedere economic Pinoasa are rezultate pozitive. Va fi una dintre cele mai importante din Complexul Energetic Oltenia și depindea de această expropriere, aprobată de Guvern”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, Jan Popescu.

„Posibilitatea ar fi de opt milioane de tone, dacă se va asigura tot ce este necesar. Este suficient și dacă ajungem la cinci milioane de tone pe an, va fi una dintre cele mai importante. Pinoasa are în jur de 700 de salariați și poate da, într-adevăr, opt milioane de tone de cărbune pe an ... însă, este greu”, mai adaugă liderul sindical.

Proiect din 2019

Încă din 2019 guvernul și CEO Oltenia au început să pregătească deschiderea minei de la Pinoasa.

Conform datelor obținute de la societatea de stat, suprafața totală a perimetrului minier Pinoasa este de 1.581 de hectare. Mina se întinde pe raza comunelor gorjene Fărcășești și Cîlnic.

Din această zonă, încă din 2019, o suprafață de 1.012 hectare era deja pregătită pentru exploatare, terenul fiind apt pentru operațiuni miniere și fiind în proprietatea statului.

Reprezentanții CEO Oltenia anunțau la acel moment că societatea mai are nevoie de alte 300 de hectare pentru a începe exploatarea, din care 120 de hectare erau deja achiziționate de Complexul Energetic.

Scoaterea din domeniul silvic a pădurii de 106 hectare reprezintă ultimul pas important înainte de a se trece la exploatarea minieră.

În jur de 2.000 de mineri mai sunt în bazinul Rovinari.

Pădurea scoasă din domeniul silvic a fost achiziționată în anii precedenți de compania de stat. De altfel toate defrișările miniere aprobat de guvern în ultimii patru ani au fost realizate pe terenuri care erau ale CE Oltenia sau care fusese cumpărate.

„Complexul Energetic a achiziționat prin procedura negocierii directe de la proprietari, terenuri în suprafața de 118,4 hectare, care nu sunt incluse în coridorul de expropriere. Terenurile achiziționate de Complexul Energetic Oltenia de la proprietari în baza contractelor de vânzare-cumpărare sunt proprietatea acesteia, terenurile fiind incluse în amplasamentul lucrărilor conform variantei finale a studiului de fezabilitate”, precizează reprezentanții CEO Oltenia în documentele trimise Guvernului României.

Defrișările sunt motivate de reprezentanții CEO și Ministerului Energiei prin nevoia de a avea energie la tensiuni constante pe perioada anotimpului rece, așa cum reiese din notele de fundamentare ale hotărârilor de guvern care permit înlocuirea unui pădure cu un teren care să fie excavat minier.

Defrișări pentru cărbune

• Tismana

Mina Tismana este cea mai mare ca producție anuală (teoretic poate atinge cinci milioane de tone scoase din subsol). Și această carieră a fost extinsă începând cu 2020. Prin Hotărârea Guvernului (HG) nr. 927/2020 s-a decis scoaterea din fondul forestier a unei păduri de nouă hectare, în vederea realizării minei denumite Tismana II.

În anul următor, prin HG 496/2021, zona minieră Tismana s-a mai extins cu 17 hectare, tot prin defrișarea unei păduri. Defrișările pentru a reda pământul unei mine au continuat și în 2022, când o pădure de 30 de hectare a fost rasă, conform HG nr. 1041/2022.

Deschiderea perimetrului minier de exploatare Tismana a fost realizată în perioada 1969-1975, prin punerea în funcțiune a utilajelor de mare capacitate în vederea realizării capacității de producție de 3,4 milioane tone/an.

• Roșiuța

Prin HG nr. 536/2020 s-a aprobat scoaterea din fondul forestier național a terenului în suprafață de 9,4014 hectare, în vederea realizării obiectivului Carierei Roșiuța, județul Gorj, la o capacitate de 3.000.000 tone lignit/an.

• Roșia de Jiu

Criza energetică a făcut necesare și investiții în mine cu producție mică.

Prin HG nr. 923/2021 s-a aprobat pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național a terenului în suprafață de 27,2219 hectare, în vederea realizării obiectivului de utilitate publică și de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Roșia de Jiu, județul Gorj, la o capacitate de 8,0 milioane tone/an.

• Jilț Sud

O pădure de 2,2 hectare a fost defrișată și transformată în carieră minieră prin HG nr. 538/2020. Terenul era necesar pentru a se „Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de producție de 8.500 mii tone/an lignit la Cariera Jilț Sud”, așa cum se precizează în decizia guvernului.

Prezentul și viitorul cărbunelui

Până în 2018, Complexul Energetic Oltenia mai avea patru mine, care urmau să fie închise până în 2026. Este vorba de carierele: Tismana (propusă a fi închisă în 2026), Jilț Sud (propusă a fi închisă în 2026), Hușnicioara (propusă a fi închisă în 2025), Lupoaia (propusă a fi închisă în 2025).

În baza unui acord cu Uniunea Europeană, guvernul de la București și-a asumat că va închide toate exploatările miniere până în 2030. De altfel, România nici nu mai are resurse descoperite de cărbuni așa de însemnate, iar calitatea calorică a acestora nu este una superioară.

Însă investițiile în cărbune sunt motivate de faptul că pe timp de iarnă producția autohtonă nu este una constantă în hidrocentrale, scade producția de gaze și energia verde (din fotovoltaică).

Cărbunele a fost profitabil din nou în 2022

Conform datelor de pe piața liberă de energie, Complexul Energetic Oltenia a vândut un MhW și cu prețuri de peste 1.000 de lei în 2022. Înainte de starul crizei energetice de la sfârșitul anului 2020-începutul lui 2021, Complexul vindea energie și cu prețuri de cinci ori mai mici.

Pe lângă poluarea mediului, din punct de vedere economic cărbunele nu era profitabil până în 2020 din cauza certificatelor verzi care trebuie achiziționate de producătorii de energie pe bază de cărbune.

Certificatele verzi sunt un fel de „taxă” pe care producătorii și distribuitorii de energie trebuie să le achiziționeze pentru că apelează la o energie poluantă. Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a calculat că pentru 2020-2023 valoare certificatelor verzi pentru un MhW este de 14,5 euro.

Energia din cărbune, esențială iarna

Cărbunele românesc se folosește doar în termocentrale sau în CET-uri. În 2019, încă, Complexul Energetic Oltenia era cel mai mare producător de energie din țară, cu o cotă de piață de 24% și o putere instalată de peste 3200 MW (megawatt).

Hidroelectrica rămâne cu cea mai mare putere instalată (peste 6.000 MW), dar vârful său de producție nu a depășit de mult 4.000 MW și poate livra constant până la 2.500 MW, numai să nu fie secetă.

În anul 2022 capacitate totală de producere a energiei electrice din cărbune era de 3092 MW. Conform datelor Transelectrica, în medie cărbunele a reprezentant circa 19% din energia electrică produsă în România, mai mult cu 3% de cât a reprezentat energia electrică produsă de eolian-solar-biomasa (16 %).

Pe 15 ianuarie, energia electrică produsă în România pe bază de cărbune era de peste 18%, iar cea hidroelectrică era la valori de 35,6%.

Complexul Energetic Oltenia (pe cărbune) poate livra o medie cam în jur de 1.700 MW, centrala de la Cernavodă produce 1.400 MW centrala pe gaze a OMV livrează 800 MW, cea pe gaze de la Iernut livrează 400 MW și alte CET-uri încă vreo 800-1.000 MW. În total sub 6.000 MW pe care să te poți baza, orice-ar fi.

România are, în schimb, capacități instalate de energie regenerabilă (eoliană plus solară) de peste 5.000 MW. Numai că pe aceste capacități nu te poți baza prea mult: sunt zile în care energia regenerabilă (incluzând aici si fotovoltaicele) depășește 2.000 MW producție.