Încă din toamna anului trecut, energia electrică produsă din cărbune este mai ieftină decât cea produsă din gaze naturale, ca urmare a majorării masive a prețului combustibilului gazos după pandemie. Nici măcar în acest context avantajos, companiile de stat românești - complexele energetice din Gorj și Hunedoara - nu reușesc să fie profitabile și să producă energie care să compenseze scăderea producției la gaze.

Motivul poate fi identificat în programul ratat de restructurare a minelor din România. Teoretic, Bucureștiul și-a asumat că va închide până în 2032 toate minele în cadrul unui program european de protejare a mediului.

Până în vara lui 2021, statul român prin Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia pierdeau bani din cauza prețului foarte mare de producție și comercializare a energiei electrice și termice produse prin arderea cărbunelui.

De altfel, România a acordat, la finele anului trecut, un împrumut guvernamental de 900 de milioane de euro pentru revitalizarea activității de la complexul energetic din Oltenia, cel mai important din România.

Și ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că pentru moment nu se mai ia în calcul închiderea minelor, ci creșterea producției din minerit. „Nu se pune problema ca să închidem ceva sau să plece oameni acasă, activitatea continuă la Complexul Energetic Oltenia, este nevoie de energie pe bază de cărbune. CE Oltenia funcționează la capacitate maximă, producția de cărbune a crescut”, a spus Virgil Popescu la mijlocul lunii octombrie, la o întâlnire cu presa.

Dumitru Chisăliță, expert în domeniu și președintele Asociației Energiei Inteligente, crede că România trebuie să facă investiții de peste 100 de miliarde de euro, poate chiar 150 de miliarde pentru a putea supraviețui energetic fără cărbune. “Fără crearea unui nou sistem energetic, nu se poate elimina producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Asta înseamnă, apariția de noi capacități de producție, sisteme de transport energetice eficiente și eficace, sisteme de stocare și echilibrare și noi tehnologii de folosire a energiei - încălzire, apă caldă, preparare hrană, transport, instalații industriale etc. - , care să îndeplinească condițiile de taxonomie, presupun costuri de peste 150 de miliarde de euro”, explică acesta.

Pentru moment, nu există proiecte consistente în acest domeniu. Virgil Popescu anunța tot la întâlnirea cu presa de la mijlocul lunii octombrie că: „sunt aprobate aproximativ 900 de milioane de euro pentru județul Gorj pentru investiții pentru unități pe bază de gaz natural pentru producerea energiei electrice, pentru fotovoltaice, există un volum foarte mare financiar care vine în județ tocmai pentru a face și mai eficientă această companie și a o pregăti de viitor”.

Energie verde trebuia să înlocuiască mineritul

Aceasta în condițiile în care România a aderat la un plan european prin care toate minele din Uniunea Europeană trebuie închise până în 2030. Motivul: poluarea exagerată pe care o provocă energia electrică și termică produsă prin arderea cărbunelui, poluare care a contribuit la efectul de încălzire globală.

În cazul României, Bucureștiul mai poate cere o dispensă până în 2032 pentru a închide minele care mai sunt funcționale. „România are ca țintă scoaterea din uz a 4.59 Gwe capacitate pe cărbune până în anul 2032, conform Planului Național de Redresare și Reziliență al Guvernului României”, ne spune Dumitru Chisiăliță, președintele Asociației Energiei Inteligente.

Într-o situație generală în care industria minieră se pregătea să tragă cortina, iar companiile de stat care mai activează în domeniu își numărau anual doar pierderile de sute de milioane de lei, au apărut două crize care au revitalizat acest sector de activitate.

Mai întâi a fost criza energetică, începută în toamna anului 2021, după pandemie. Aceasta a fost cauzată de creșterea activității economice după perioada de restricții, în paralel cu rezervele prea mici de gaze naturale.

Apoi, din februarie 2022, a izbucnit războiul din Ucraina care a atras sancțiuni asupra invadatorului: Rusia. Gazpromul rusesc asigura 60% din importurile de gaze ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Cum a ajuns cărbunele profitabil

În ultimele trei luni, mai toate statele membre ale Uniunii Europene au ars cărbune pentru a păstra gazul pentru rezervele de iarnă, conform unor directive ale Comisiei Europene.

În acest nou context, nici închiderea minelor din România nu mai este așa sigură, cel puțin în opinia sindicaliștilor.

„Planul de restructurare este deja încălcat, nu mai este respectat. Este clar că nu mai pot respectate termenele asumate de închidere a minelor. Toată lumea din sistem cred că este conștientă că, în momentul de față, nu se poate fără cărbune din punct de vedere al asigurării energiei. În Europa, nu există alternativă la cărbune. Se va miza, în perioada următoare, pe cărbune în statele din Uniunea Europeană și, inclusiv, în România”, ne-a explicat Gabriel Căldăruș, președintele Sindicatului Mine Oltenia.

În plus, în ultimul an, energia electrică produsă din cărbune a ajuns să fie mai ieftină decât cea din gaze.

Specialiștii consultați de Europa Liberă ne-au precizat că raportul între prețul energiei produse din cărbune și celei din gaze era de 2 la 1 în defavoarea primei variante. Practic, un MWh costa 200-250 de euro, iar un MWh produs din gaze naturale avea un cost de 100-150 de euro până în iunie-iulie 2021.

„Cărbunele a fost profitabil, după foarte mulți ani, în această vară și toamnă. Ba chiar, foarte profitabil. În afara de energia nucleară, eoliană, solară și hidro, a fost mult mai profitabil decât energia produsă pe combustibili fosili, gaze sau petrol. În ultima lună, după scăderea prețului la gaze și majorarea certificatelor verzi, a început să energia produsă din gaze să fie paritară cu cărbunele. Pe acest trend, gazele vor redeveni din nou mai ieftine ca și cărbunele”, ne explică Costel Ciubutariu, specialist în domeniul de cogenerare care a coordonat o parte din activitatea de la Electrocentrale Galați.

După septembrie 2021, din cauza crizei din domeniu, un MWh produs din cărbune a ajuns să fie mai ieftin. Costul a ajuns să fie de maximum 300 de euro, în schimb prețul unui MWh din gaze naturale a ajuns să fie și 350-500 de euro.

Și în aceste condiții, sistemul energetic pe bază de cărbune este unul care produce pierderi. Motivul principal, conform ministrul Energiei - Virgil Popescu, ar fi că sistemul energetic românesc nu a fost niciodată bine dimensionat pentru a folosi cărbunele.

Mai exact, „au fost construite în perioada comunistă centrale termice pe bază de cărbune, care avea un un randament prost, consumau mult ca să producă puțin. Aveau parametri de producție mult prea mari, față de necesar. Întreținerea era scumpă”, ne mai spune și specialistul Costel Ciubotariu.

Popescu se referă la faptul că energia produsă din cărbune este, în general, de tipul cogenerare. Ceea ce înseamnă că este ars cărbunele în cazane pentru a produce aburi și energie termică pentru încălzirea locuințelor și din această ardere se produce, în același timp, și energie electrică. Astfel de termocentrale pot funcționa și pe gaz.

România mai are doar 14 mine

Autoritățile române au anunțat închiderea mai multor unități pe bază de cărbune și au stabilit 2030, cu posibilitatea de prelungire până în 2032, ca dată de renunțare la energia pe bază de cărbune.

Gorj și Hunedoara sunt județele care au fost și vor fi cele mai afectate de această politică de mediu. În aceste două județe se concentrează activitatea minieră din România, cu zonele Rovinari Turceni și Valea Jiului (Complexul Energetic Hunedoara).

Industria mineritului din aceste județe însumează peste 18.600 de salariați, adică 90% din forța de muncă din acest sector. Alte 10.000 de locuri de muncă depind indirect de sectorul minier, în aceste două județe, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică.

Complexul Energetic Hunedoara, de care aparțin exploatările active rămase în Valea Jiului, este în insolvență și are acum în componență patru mine – Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan – alături de termocentralele Paroşeni și Mintia. Numărul total al salariaților este de aproximativ 4.000.

Situația de la Complexul Oltenia

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA (sau CE Oltenia) este o societate pe acţiuni sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

„Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioade de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul adus de centralele pe cărbune în structura producției a crescut până la aproape 35%”, ne-a transmis conducerea companiei.

În condițiile costurilor politicilor de decarbonare, adoptate la nivel european, companiile pe cărbune se află în imposibilitatea de a concura în piața de electricitate cu ceilalți producători de energie, bazați pe gaze naturale (pentru care emisiile sunt la jumătate), cu hidroenergia, energia nucleară sau sursele regenerabile de energie, au mai precizat reprezentanții societății de stat pentru Europa Liberă.

La data de 4 decembrie 2020, a fost notificat Comisiei Europene Planul de restructurare a Societății Complexul Energetic Oltenia SA- SA 59974.

Ajutorul de restructurare notificat este în valoare de 1,33 miliarde Euro și constă într-un ajutor pentru salvare în valoare de 0,25 miliarde Euro deja acordat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 0,31 miliarde euro și o subvenție de stat în valoare de 0,77 miliarde Euro. Planul de restructurare acoperă perioada 2021-2030, însă perioada în care este acordat ajutorul de restructurare acoperă doar anii 2021-2025.

Complexul Energetic Oltenia este cel mai mare din domeniu și exploateze lignit.

Unde ajung cărbunii și energia rezultată din arderea lor

Peste 60% din producția de cărbune ajunge la opt termocentrale care produc energie termică și electrică: Mintea, Paroșeni, Rovinari, Iași II, Craiova II, CET Govora, Ișalnița și Turceni.

Aceste termocentrale, dar și alte 20 de electrocentrale care pot folosi și cărbune asigură între 16 și 18 procente din producția și necesarul zilnic de energie electrică a României, așa cum reiese din datele obținute de la Agenția Națională de Reglementare a Energiei.

De exemplu, miercuri - 2 noiembrie, cărbunele a asigurat 16,9% din energia produsă în România.

Din cele 16,9%, aproape 14% sunt asigurate doar de Complexul Energetic Oltenia. Acesta are în prezent 41 de clienți pe piața angro de energie, respectiv 262 de clienți pe piata cu amănuntul (97 consumatori casnici, 165 consumatori noncasnici), așa cum reiese din informațiile obținute de la conducerea companiei naționale.

Printre cei mai importanți 10 clienți, ținând cont de cantitățile de energie cumpărate de la CE Oltenia sunt și mulți furnizori finali, cei care asigură energia electrică din locuințe. Este vorba de Electrica Furnizare, E.ON Energie România, Transelectrica SA, Enel Energie SA, Enel Energia Muntenia, CEZ Vânzare.

Mai primește energie de la Complexul Energetic Oltenia și Electrificare CFR, compania care asigură energia necesară căilor ferate din România.

Energia mai este cumpărată și de traderi ca Energy Distribution Services, EFT Furnizare și Tinamr Energy SA.

Cărbunele mai încălzește și marile orașe

Timișoara este unul dintre orașele în care administrația a decis, de nevoie, să se întoarcă parțial la această sursă de încălzire. Stocurile de la CET au ajuns la 30.000 de tone de cărbune, dar că urmează să fie aduse încă 20.000.

Mai mult, Primăria Timișoara anunță că a închiriat o gară din Motru, de unde va fi încărcat cărbunele direct de la producător pentru a elimina intermediarii.

„Din punct de vedere ecologic e clar că nu e o soluție de viitor, dar momentan nu avem de ales decât să ne bazăm foarte puternic pe cărbune”, a declarat în vară primarul din Timișoara, Dominic Fritz.

În fața unei ierni grele, și în Iași se fac rezerve de cărbune, care să poată suplini gazul. „Suntem pregătiți pentru asta, am făcut licitaţie pentru cărbune, am şi plătit avansul de 80 de milioane de lei pentru 25% din cantitatea de cărbune care ne trebuie pentru iarna care vine. Va fi un an foarte greu pentru că incapacităţile de plată se simt deja prin aceste plăți accelerate”, a declarat primarul Mihai Chirica într-o conferință de presă de la sfârșitul lunii august, potrivit Pro TV.

Totodată Complexul Energetic Oltenia asigură agentul termic pentru încălzirea centralizată și apa caldă menajeră a municipiului Craiova, adică pentru aproximativ 300.000 de locuitori.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2000, mai mult de jumătate din energia termoelectrică era produsă cu ajutorul cărbunelui. 20 de ani mai târziu, procentul a scăzut sub 30%.

Impactul de mediu al cărbunelui

Folosirea cărbunelui înseamnă și poluare. Datele publicate pe site-ul Transelectrica, transportatorul naţional de energie, arată că la nivelul anului 2024 capacitatea totală a centralelor pe cărbuni trebuie să ajungă, ţinând cont de politicile de mediu ale Uniunii, la aproximativ 2.000 MW, ceea ce înseamnă cu peste 3.000 de MW mai puțin decât în urmă cu 10 ani.

„Ca o comparație, energetica nucleară este o energetică curată pentru că ea nu produce poluarea pe care o datoram altor tipuri de energie, în special celei bazate pe cărbune, petrol sau gaze, care produc cam de o mie de ori mai multă poluare decât o centrală nuclearoelectrică”, ne mai explică Dumitru Chisăliță.

Uniunea Europeană, care este pe locul trei în lume în ceea ce privește emisiile de CO2, a stabilit, pentru anul 2030, un obiectiv ambiţios de reducere a emisiilor de CO2, și anume cu 55% faţă de nivelul din 1990. Acest obiectiv este parte a angajamentului Uniunii Europene în cadrul Acordului de la Paris din 2015.

Începând cu 17 august 2021, instalațiile industriale de ardere sunt obligate să respecte noi standarde de emisii adoptate de Comisia Europeană prin Directiva privind emisiile industriale.

Raportul „Cărbunele în România” precizează că nicio termocentrală pe cărbune nu se încadra în noile limite, conform datelor din 2019 obținute de Europa Liberă de la Ministerul Energiei.

Însă, pe parcursul anului 2020 și 2021 Complexul Energetic Oltenia a anunțat modernizări la instalațiile funcționale.

Și termocentrala Paroșeni a Complexului Energetic Hunedoara va fi conformă, fiind începute, în 2018, lucrări la o instalație de desulfurare, susțin reprezentanții companiei.

Substanțele precum dioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele fine de praf sunt asociate cu o serie de probleme de mediu și de sănătate, inclusiv apariția ploilor acide sau creșterea incidenței cazurilor de astm și bronșită.

Termocentralele pe cărbune din România provoacă în jur de 500 de decese premature anual și peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii, potrivit raportului „Cărbunele în România”.

Pe lângă acestea, emit și o cantitate impresionantă de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. În total, în 2019, termocentralele pe cărbune au emis peste 13 milioane de tone de CO2, 35% din emisiile produse de toți producătorii industriali, pentru care au plătit peste 300 de milioane de euro, mare parte din fonduri publice.

Utilizarea cărbunelui pentru energie și exploatările miniere pentru extracția acestui combustibil afectează solul, apa și presupun distrugerea unor suprafețe imense de teren prin defrișări și exproprieri.

Din cele 10 cariere pe care le deține, Complexul Energetic Oltenia a obținut aprobări de extindere pentru opt, în perioada 2015-2020. Multe dintre ele se confruntă cu probleme legale, iar impactul de mediu cumulat al carierelor nu a fost evaluat, deși sunt apropiate unele de altele și de situri naturale protejate.

În plus, extinderile presupun defrișarea a peste 1.500 de hectare și exproprierea a 273 de gospodării cu despăgubiri infime, uneori cu strămutarea unor state întregi. În timpul extinderilor și a excavărilor s-a întâmplat și ca locuitorii din satele învecinate să fie lăsați fără apă potabilă.

„Este important să cunoaștem toate aceste aspecte ale impactului negativ de mediu, pentru a le putea remedia în timpul procesului de renunțare la cărbune. De-a lungul timpului, producătorii de cărbune din România au încălcat dreptul la un mediu sănătos garantat populației de Constituție, cu complicitatea autorităților. Terenurile degradate trebuie ecologizate și redate în circuitul economic, iar oamenii trebuie să fie despăgubiți pentru problemele create”, a spus Cătălina Rădulescu, avocat de mediu și membru fondator Bankwatch România.

Certificatele de mediu

Pentru a-și îndeplini angajamentele de mediu, de reducere a noxelor, UE a stabilit un sistem de comercializare a cotelor în cadrul Uniunii. Fiecare cotă reprezintă permisiunea de a emite o tonă de dioxid de carbon (CO2 ) sau de dioxid de carbon echivalent pe parcursul unei perioade specificate.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) reprezintă un principiu fundamental al politicilor UE în vederea combaterii schimbărilor climatice și, totodată, un instrument-cheie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din industrie.

În aceste condiții, începând cu anul 2013 și până în 2017, Societatea „Complexul Energetic Oltenia" - S.A. a achiziționat, în vederea conformării la cerințele de mediu, în medie, un certificat CO2 pentru fiecare MWh produs, la prețuri ale certificatelor de CO2 care au variat între 3 și 7 euro/certificat, reușind să internalizeze acest preț al certificatelor de CO2 prin măsuri de eficientizare a activității, dar și disponibilizând circa 6.000 de angajați.

Începând cu trimestrul IV din 2017, în contextul noii Directive EU-ETS, prețul certificatelor de CO2 a crescut de la 7 euro/certificat la peste 30 euro/certificat, la finalul anului 2020. Tendința a continuat să fie crescătoare - 43 e/Tco2 la data de 15 martie 2021, devansând prognozele făcute de Comisia Europeană și alte instituții europene înainte de implementarea noii directive. Prognozele arătau o creștere lentă, liniară, până la circa 30 ÷ 35 euro/certificat în 2030, ne-au precizat reprezentanții companiei naționale.

Câți mineri mai sunt

În ultimii 20 de ani, sectorul miner a fost expus unor schimbări rapide, disponibilizările și restructurarea industriei miniere contribuind la un declin demografic susținut în Valea Jiului – de la 170.000 de locuitori în anul 1997, la circa 133.000 locuitori în 2019.

La începutul anilor 1990, România avea 464 mine de cărbune şi alte minerale. Până în 2004 producţia a fost oprită în 344 dintre cele mai nerentabile mine; 82 dintre ele au fost închise şi s-au încheiat contracte pentru închiderea și ecologizarea a încă 191.

Acum, mai sunt deschise doar 14 mine în cele două complexe miniere din România.

La începutul anilor ’90, în Valea Jiului funcţionau 15 mine, la care lucrau peste 90.000 de persoane. Acum însă se pregăteşte închiderea ultimelor exploatări. În 2018, s-au închise carierele de la Lupeni şi Lonea, mine în care lucrau în peste 1.000 de angajați. După închiderea minelor Lupeni și Lonea, în bazinul carbonifer mai funcționa doar două exploatări, cea de la Livezeni și cea din Vulcan.

Cea mai veche mină de cărbune din România, deschisă la Petrila în anul 1859, s-a închis în octombrie 2015.

Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, dar numărul persoanelor apte de muncă și neangajate (circa 73.500 din totalul de aproximativ 98.500 persoane cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani) depășește cu mult numărul șomerilor înregistrați în cele șase municipii și orașe din Valea Jiului (1.373 șomeri).

Proiectul uitat de 4,4 miliarde de euro

România are la dispoziție 4,4 miliarde de euro dirijate către șase județe pentru care vor putea fi accesate fonduri europene prin intermediul mecanismului de susținere a teritoriilor europene afectate de tranziția energetică – Fondul pentru o Tranziție Justă.

Suma totală de 4,4 miliarde repartizată pentru România poate fi accesată prin proiecte aplicate în șase județe cu un număr mare de salariați în industrii poluatoare și care se vor confrunta, conform Comisiei Europene, cu provocări socio-economice grave din cauza tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, obiectiv fixat pentru anul 2050.

Cele șase județe care pot accesa aceste sume sunt: Hunedoara, Dolj, Gorj, Galați, Prahova și Mureș. Cele șase județe se caracterizează prin emisii mari de gazele cu efect de seră (GES). 65% din emisiile GES din România provIN din industria minieră și producție de energie pe bază de cărbune.