Declarațiile de după moțiunea de cenzură ale liderilor partidelor care au dărâmat guvernul arată că va fi greu de atins un consens.
Ludovic Orban a vorbit despre desemnarea sa premier și un cabinet minoritar, cel mai probabil format de PNL. Dan Barna a cerut demararea alegerilor anticipate. Victor Ponta a anunțat că pregătește o guvernare alături de PSD și că va propune la consultările cu Klaus Iohannis trei premieri.
Așadar, la masa consultărilor de mâine vor fi expuse trei opțiuni foarte diferite între ele, toate având nevoie de aceleași 233 de voturi pentru a prinde viață. Este misiunea lui Klaus Iohannis să negocieze, așa cum de altfel a și anunțat președintele, o majoritate parlamentară și să desemneze un premier care să formeze un nou guvern. Dacă negocierile se prelungesc, atunci va fi desemnat un ministru interimar, pentru 45 de zile, din rândul Guvernului tocmai demis, iar după informațiile Europei Libere cele mai puține șanse le va avea Viorica Dăncilă. Oricum, noul premier va fi desemnat rapid, însă Guvernul Dăncilă va conduce țara până la instalarea celui învestit de Parlament.
Guvernul minoritar Orban
În cazul desemnării lui Ludovic Orban, lucrurile se simplifică mult. Ar forma un guvern minoritar, care ar avea de negociat obținerea a 233 de voturi pentru învestire. După cum a anunțat președintele Iohannis, noul cabinet ar avea câteva obiective, va fi de tranziție, însă orice măsură va adopta, va intra în negocieri politice în Parlament. În an electoral. Iar aici nu USR va fi problema liberalilor, ci un acord al ProRomânia și ALDE pe
- desemnarea unui comisar european, funcție pentru care există mai multe propuneri
- desființarea Secției speciale pentru magistrați
- numirea procurorilor-șefi ai parchetelor centrale - Parchetul General, DNA, DIICOT. Toate au interimari în frunte, iar unele dintre mandate expiră în curând
- un buget axat pe investiții, după un deficit bugetar care scapă din țintele anticipate, potrivit analiștilor
- anularea Ordonanței 114
- anularea modificărilor operate de guvernarea PSD la Codurile penale
- modificarea legii de alegere a primarilor, astfel încât să fie aleși în două tururi.
- eliminarea pensiilor speciale
- desființarea PNDL - fondul guvernamental înființat de Liviu Dragnea dedicat primarilor social-democrați.
Alegerile anticipate solicitate de USR
Klaus Iohannis a declarat după moțiune, că ar prefera scenariul anticipatelor, așa cum le-au cerut USR și PLUS. Practic, dacă ar exista voință politică, se paote spune că odată cu demiterea Cabinetului Dăncilă, teoretic se poate deschide procedura, dar numai din decembrie, când se inaugurează noul mandat prezidențial.
ALEGERI ANTICIPATE. Procedura
- Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. În plus, președintele are și acordul celor două președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ
- Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
- Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.
- Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență
România s-a aflat cel mai aproape de o astfel de situație în 2009, înainte de alegerile prezidențiale, când retragerea de la guvernare a PSD a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc și implicit la o criză guvernamentală.Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL, Emil Boc.
Mai există câteva probleme - să găsești în Parlament 233 de parlamentari care sunt de acord cu scurtarea cu aproape un an a mandatului. Și pregătiți, de asemenea, să piardă pensia specială care se acordă senatorilor și deputaților cu mandat complet, de patru ani. La care s-ar adăuga și fluctuațiile din sondajele de opinie. Partide precum PSD și ALDE, aflate în picaj, ca și partide ca ProRomânia, care crește din declinul PSD, este puțin probabil să accepte anticipate. La fel, UDMR și PMP, ambele cu probleme la întrunirea pragului electoral.
În aceste condiții, declarațiile președintelui Iohannis pot fi interpretate ca potențial de negociere cu USR, pentru sprijinirea unui guvern liberal minoritar.
Guvernul Ponta-PSD
Este, poate, potențialul de negociere al lui Victor Ponta la consultările care încep. Pornește de la solicitări maximale, cum ar fi preluarea guvernării sau numirea comisarului european, pentru a obține lucruri concrete. Victor Ponta a adus 31 de voturi la moțiune, cam câte mandate are acum UDMR și avea ALDE până în urmă cu două luni. Partid mic, validat cu 7% de alegerile europarlamentare, dar cu ambiții mari și potențial pe fondul descopunerii PSD. Ponta spune că are trei propuneri de premieri și o majoritate cu PSD pentru a guverna fără Viorica Dăncilă. Oferta sa poate fi luată în serios dacă este acceptată de PSD în integralitatea sa, altminteri ar putea fi considerată o invitație adresată actualilor parlamentari PSD de a veni sub sigla ProRomânia. Teoretic, se poate construi o asemenea majoritate, însă depinde doar de disponibilitatea PSD de a guverna și de Klaus Iohannis, dacă mai numește premier de la PSD sau de la Victor Ponta.
Costurile politice
- Moțiunea de cenzură este o capcană pentru opoziție. În primul rând, pentru liberali. Sunt la o cotă de 30% în sondajele de opinie, iar guvernarea este posibil să erodeze imaginea acestui partid, să tulbure rivalitățile existente în orice formațiune politică între diversele grupări. Un an de guvernare de tranziție, cu probleme mari de rezolvat, cu un aparat administritativ dominat de clientela politică a PSD-ALDE, sună mai degrabă a guvernare de sacrificiu în an electoral.
- USR, în creștere constantă, cu așezarea în postura de spectator al guvernării, se îndreaptă cel mai probabil spre un traseu ascendent în sondajele de opinie. Doar problemele interne, mai ales cele legate de stabilirea candidaților la primăriile marilor orașe, ar putea crea probleme acestei formațiuni.
- Pe partea stângă, PSD cu siguranță va încerca replicarea situației din 2016, când a dominat Parlamentul și a dictat guvernului tehnocrat Cioloș din opoziție. A revenit la guvernare după doar un an, cu o majoritate absolută, alături de satelitul pe care și-l crease între timp, ALDE. Sau, pentru cine își amintește, perioada de opoziție 96-2000, când a revenit dintr-o opoziție care i-a adus inclusiv scindarea - înființarea ApR, prin plecarea lui Teodor Meleșcanu. Contraperfomanța acestei guvernări devine istorică. Dintr-un partid de aproape 50% în decembrie 2016, în trei ani PSD a ajuns la 20%. În plus, mai are pe culoarul stângii RoRomânia, partidul desprins din sine anul trecut, care în cel mai bun caz pentru social-democrați poate deveni avatarul stângii.
Astfel, avem trei formațiuni - PNL, USR (Plus) și PSD (+ProRomânia) care, în pragul alegerilor parlamentare de anul viitor, ar putea avea cam aceeași cotă, în jur de 25-30 de procente. Or, tocmai această competiție umăr la umăr face ca soarta viitoarei guvernări să fie fluidă.