George Simion lipește pe AUR eticheta conservatorismului, în locul celei de extremism. Șansele polului suveranist

Acțiunile AUR pentru formarea unui „pol suveranist” s-au tranformat într-o veritabilă campanie. În ultimele luni au fost trei conferințe pe tema suveranismului, la care au fost invitați radicali de dreapta care contestă Uniunea Europeană, populiști, antiamericani și putiniști din România și din Europa.

Cursul discuțiilor nu lasă loc îndoielii, pentru alegerile din 2024: naționaliștii români se vor reuni sub pălăria AUR în așa numitul „pol suveranist”, cu George Simion la mantinelă.

Pe cine strânge Simion în jurul lui

AUR vizează zece formațiuni politice pentru acest proiect: Blocul Unității Naționale, Partidul România Noastră, Partidul Socialist Român, Partidul Forța Națională, Partidul România Mare, Partidul Republican, Partidul Alianța Renaşterea Națională, Partidul Ecologist Român, Partidul Națiunea Română și Alianța Național Tărănistă. Unele dintre aceste partide sunt niște ilustre necunoscute cu doar câțiva membri, care, în cel mai fericit caz, s-au făcut remarcate prin declarații excentrice.

În afară de acestea mai sunt câteva partide noi, toate de extracție naționalistă, ba chiar explicit suveranistă. E vorba de Alianța pentru Patrie, înființată de Codrin Ștefănescu, de Coaliția pentru Națiune, condusă de Dan Chitic, Partidul Neamul Românesc al lui Ninel Peia, Alternativa Dreapta, plecată din AUR, sau Națiune Oameni Împreună (NOI) a fostului premier PSD Viorica Dăncilă.

George Simion spune că s-a întâlnit deja cu Radu Ghidău, președintele Alianței Național Țărănistă și cu președintele Partidului Republican, Marian Cucșa.

„Acest pol va îngloba pe lângă partide și asociații civice și personalități, dar nu vă pot da mai multe detalii referitoare la persoane sau entități pentru că nu am acordul lor”, spune George Simion, citat de HotNews.ro.

Persoanele despre care vorbește liderul AUR au putut fi văzute defilând pe la conferințele organizate din septembrie încoace. De exemplu, la cea intitulată „România. Țară eșuată?” (12 septembrie), au venit omul de afaceri Dorin Iacob, șef de cabinet al ex-președintelui SRI, Virgil Măgureanu, deputatul PSD Dumitru Coarnă, unul dintre cei care au mers la Ambasada Rusiei pentru a discuta despre o pace între Moscova și Ucraina, actorul Mugur Mihăescu, alias Garcea, unul dintre liderii mișcării antivacciniste, omul de afaceri Mohammad Murad, fostul ministru de Finanțe Orlando Teodorovici, fostul europarlamentar PNL Norica Nicolai.

Trei săptămâni mai târziu, la o altă conferință, „Suveranitatea azi!”, organizată de Institutul de Studii Politice Conservatoare "Mihai Eminescu", condus de senatorul AUR, Claudiu Tîrziu, au participat același Dorin Iacob, Marian Munteanu, avocații Toni Neacşu şi Gheorghe Piperea, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu.

Ce fel de Europă vor suveraniștii

Dar punctul culminant a fost conferința din 12-13 noiembrie, „Acea Europă în care credem”, organizată de același institut, la care a fost invitată toată floarea cea vestită din marile partide populiste de dreapta și de extremă dreapta din Europa, inclusiv din Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia și din Fratelli d’Itallia.

Timp de două zile, populiștii din toată Europa au vorbit despre cum ar vrea ei să transforme „degenerata” și „neomarxista” Uniune Europeană într-una pe placul lor și al ideologiei pe care o promovează.

Pe scurt, mai puțină justiție și mai multă Biserică, cultul naționalismului, patriotismul ca politică de stat, anti-avortul și anti-LGBT. O Uniune în care convingerile celor puțini, căci grupul politic din care aceștia fac parte în Parlamentul European- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR)- numără 63 de membri, ar înlocui actualele valori ale UE.

„România nu mai este un stat suveran, ci un stat vasal aflat într-o dependență umilitoare față de Bruxelles și Washington”, a perorat vicepreședintele și senatorul AUR, Sorin Lavric, completat de colegul său Claudiu Târziu: „ Europa se află astăzi într-o fază de degenerare morală și fizică”. Toate pozițiile exprimate la conferință au fost în același retorică, la care s-au adăugat plângerile referitoare la bani, la modul în care UE „jefuiește statele membre” - eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (PiS), căci ideologia trece și ea prin buzunar.

Antiamericanismul a fost și el la ordinea zilei, exprimat și de fostul europarlamentar PDL și fostul jurnalist Răzvan Traian Ungureanu.

„Azi ar trebui să vorbim mai degrabă despre Statele Europene Unite ale Americii, pentru că după cum vedem, nu Europa, ci UE pierde în fiecare zi războiul ruso-american din Ucraina. Aici, UE întâlnește în mod pervers cu propriile ei aspirații și cu propria ei aroganță. UE a vrut să fie precum SUA. Ei bine, acum UE e condusă de SUA”, a spus Ungureanu.

Această abordare, comună suveraniștilor, vine și dintr-o filiație clară la trumpism, consideră Raluca Alexandrescu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

„E un paradox, pentru că la nivel de discurs este o componentă antiamericană. Deploră că Europa își pierde identitatea în fața tăvălugului american de orientare neomarxistă. Este clară o filiație ideologică cu trumpismul, care câștigă tot mai mult teren în spațiul european. Nu e deloc greu de văzut care este originea acestei filiații de vreme ce nici AUR nu este străin, în istoria lui legată de Coaliția pentru Familie, nici de finanțările și nici de discursul campaniei neoprotestante și neoconservatoare pe care le-am avut din plin în timpul referendumului”, spune Raluca Alexandrescu pentru Europa Liberă.

Mesajul suveraniștilor este unul în mod fundamental unul antieuropean, spune Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice.

„Asta e noua formă de naționalism care nu mai e dirijată împotriva vecinilor, ci împotriva Bruxelles-ului. Aceasta e principala retorică”.

Eticheta conservatoare peste cea „extremistă”

AUR vrea să câștige anvergură și respectabilitate, de aceea, pe de o parte, construiește acest bloc suveranist, pentru a da senzația de forță, iar pe de alta, își lipește cu obstinație eticheta de partid conservator, vrând să și-o dezlipescă pe cea de „extremist”.

De altfel, chiar George Simion a spus la finalul lunii octombrie, când a fost lansat „polul conservator” la Arad, că acesta se va axa pe credința creștină, patriotism, libertate și familie. Ținta Polului va fi „o coagulare a tuturor formațiunilor cu valori conservatoare, suveraniste și a celor care se declară patrioți”, susține Simion.

„Suntem încredințați că Polul Conservator pe care îl inițiază AUR va oferi românilor alternativa reală de normalitate și șansa unei viitoare Românii puternice”, pledează liderul AUR.

Drumul ales de George Simion e cu dublu sens, are nevoie de cartea de vizită a conservatorismului, dar pentru asta trebuie să convingă că e mai mult decât un partid extremist, cantonat undeva la 14 % în sondajele de opinie, și că are șanse mari la viitoarele alegeri să devină o reală forță politică, al cărui cuvânt să conteze mai mult decât cele de la mitinguri sau nunți.

Nu mai vor să fie calificați drept extremiști, deși asta sunt, explică Cristian Preda pentru Europa Liberă.

„Se dau conservatori pentru că vor o legitimitate în peisajul european unde există un grup conservator, unde sunt și Meloni, și Kaczyński. Vor cartea de vizită al unui grup prestigios, al familiei conservatoare, nu vor să fie calificați drept extremiști, deși asta sunt”.

Respectabilitatea europeană, greu de obținut

Respectabilitatea europeană dată de apartenența la partidul conservator e mai complicat de obținut decât pare la prima vedere, iar insuccesul de la Madrid, când în februarie anul acesta liderii extremei drepte și ai conservatorilor s-au strâns pentru a doua oară în încercarea de forma un grup comun în Parlamentul European, e cea mai bună dovadă.

Încercând să se lipească de reuniunea de la Madrid, la care nu a fost însă invitat, George Simion s-a lăudat că a semnat declarația comună pentru viitorul Europei ca uniune de națiuni suverane. Doar că a semnat-o în afara evenimentului.

Principalul impediment este opoziția premierului ungar Viktor Orbán, care nu privește cu ochi buni AUR, considerat partid antimaghiar și de extremă-dreapta.

„Intrarea AUR în această familie politică depinde de FIDESZ și Viktor Orbán. Iar Orbán nu o să renunțe la UDMR pentru AUR”, spune profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.

Important este însă că modul în care George Simion se raportează la modernitate, la Occident și la valorile conservatoare clasice nu este unul conservator, susține Pârvulescu. „Simion și Târziu aderă la un mesaj legionar. Un mesaj care nu are nicio legătură cu conservatorismul. Tradițiile pe care ei le revendică nu sunt tradiții conservatoare și democratice”.

Din acest punct de vedere, linia de atac a lui George Simion este simplă: suveranitate națională vs cosmopolitism european, tradiție vs modernitate.

Va fi polul suveranist „lebăda neagră” a alegerilor din 2024?

Întrebarea pe care și-o pun majoritatea analiștilor politici este dacă acest pol suveranist pe cale de a se forma are șanse reale în alegerile din 2024, care, să nu uităm, vor fi toate în același an, ceea ce poate favoriza partidele care au stabiliți deja candidații sau au leadership, cum e cazul AUR.

După o creștere în timpul pandemiei, de care AUR a profitat pe fondul mesajul antivaccinist, partidul stagnează de luni bune. Războiul din Ucraina și mesajul pro-Rusia, l-au dezavantajat.

Dar dincolo de asta, există un electorat, estimat în jur de 25%, la care AUR poate aspira. Este vorba de electoratul PRM, recuperat în parte după 2005 de PSD, dar și de un electorat care rezonează cu mesajele suveraniste și tradiționaliste transmise de acest partid. El poate să scadă sau să crească în funcție de mai multe variabile, cum ar fi criza economică, de exemplu.

În plus, și în partidele mainstream există componente fundamentaliste conservatoare, așa că bazinul de unde ar putea atrage AUR voturi ar putea fi chiar mai mare.

„E un electorat care ar putea să migreze inclusiv de la PNL sau PSD, chiar de la USR, să nu uităm că și în USR există o componentă fundamentalistă care este anti-avort și care a rezonat cu discursul celor de la Coaliția pentru Familie. Există de peste tot electorat care poate fi recuperat de AUR”, spune Raluca Alexandrescu.

Ambiția AUR ar putea fi aceea de a face scorul PRM din 2000, adică să ia 1 din 5 voturi, dar importat pentru AUR este cum ajunge la acest electorat, cum îi păstrează vie atenția. Iar evenimente de tipul mitingurilor, scandalurilor, nunta lui Simion sau crearea polului suveranist vin în acest sens.

„Au toate ingredientele pentru un succes electoral, e o alianță stânga- dreapta la putere și atunci poate să fie un partid antisistem, merg pe valul anti-Bruxelles pe care l-au văzut și în alte părți și vor să-l replice în România, și profită de simultaneitatea alegerilor legislative și parlamentare”, explică Cristian Preda.

Temerea că polul conservator din jurul AUR ar putea fi o „lebădă neagră” la alegerile din 2024 poate prinde consistență doar cu ajutorul PSD, în primul rând, dar și al PNL. Ele ar putea avea interesul să propulseze în turul al doilea de scrutin al prezidențialelor candidatul AUR, adică pe George Simion, pentru a-și potența propriul candidat.

Ar putea fi o reeditare a experienței din 2000, când în turul al doilea al alegerilor s-au confruntat Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, situație în care parte din electoratul de dreapta a votat cu Iliescu pentru a împiedica victoria extremistului Vadim Tudor.

Dar, cel greu în balanță va atârna agravarea crizei economice și soarta războiului din Ucraina.

„Doar dacă Putin va câștiga războiul situația se va schimba, pentru că o victorie a lui Putin schimbă ordinea mondială, ceea ce va schimba și raporturile de forțe în România, iar primarii vor încerca să supraviețuiască mergând spre partidele fascizante care merg pe linia lui Putin”, spune Cristian Pârvulescu.