Fug PSD și PNL de guvernare? Cum a dinamitat greva profesorilor negocierile dintre cele două partide

E un război al nervilor. Guvernul cere oprirea grevei, în timp ce profesorii amenință cu noi proteste și spun că greva va continua „săptămâni”.

Premierul Nicolae Ciucă a recunoscut că revendicările sindicatelor - majorări de salarii și indexarea acestora cu rata inflației - sunt „absolut foarte, foarte greu de îndeplinit în momentul de față”.

Motivul este simplu: nu sunt bani.

„Avem o țintă de deficit pe care trebuie s-o îndeplinim, nu putem să sporim în acest moment cheltuielile, pentru că absolut orice astfel de cheltuială produce efect pe deficit și odată ce am pierdut controlul asupra deficitului este clar că nu ne mai îndeplinim obiectivele și intrăm într-o altă paradigmă, pe care nu știu cine o va controla”, a spus Nicolae Ciucă.

Coaliția se arată „îngrijorată” nu doar pentru că zeci de mii de elevi stau acasă, mediile riscă să nu fie încheiate, iar examenele de final de an sunt puse sub semnul întrebării (deja Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a fost amânată), ci și pentru că, politic vorbind, situația este complicată și a picat „într-un moment prost”. Adică în plină împărțeală a posturilor din viitorul executiv.

Strâns cu ușa, Nicolae Ciucă s-a plâns că „nu ar fi nici onest, nici corect și nici principial să predau un mandat care să aibă probleme”.

Și încă ce probleme: amenințări cu greve au venit și din partea sindicaliștilor din sănătate, a celor din penitenciare și a funcționarilor din justiție. Plus cele mai vechi: legea pensiilor speciale și legea salarizării, jaloane în PNRR, din cauza cărora România poate pierde bani serioși.

Marcel Ciolacu este conștient că mandatul pe care ar urma să-l preia potrivit protocolului îi va aduce pe cap o sumedenie de probleme care ar putea să erodeze masiv PSD în anul electoral de până la alegeri.

Pe de altă parte, rezolvarea lor i-ar aduce un plus de imagine și popularitate, probabil acesta este și motivul pentru care Marcel Ciolacu participă la negocierile pentru dezamorsarea grevei profesorilor, deși nu are nicio calitate în Guvern.

Pe fondul neînțelegerilor de substanță dintre PSD, PNL și UDMR de la negocierile pentru formarea viitorului executiv, greva profesorilor s-a transformat într-un motiv pentru suspendarea discuțiilor și amânarea rotativei.

„Agenda populației nu mai coincide cu agenda politică”, a spus liderul social-democrat.

PSD, șah la PNL

Marcel Ciolacu vrea probabil să-i forțeze pe liberali să accepte formula de guvern dorită de PSD, adică să nu cedeze PNL ministerul Transporturilor, așa cum ar fi trebuit conform protocolului, folosind greva pentru amânarea negocierilor.

Este o „instrumentalizare politică din mers” a grevei profesorilor, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul politic Andrei Tăranu.

Bănosul minister, devenit măr al discordiei, unde ar urma să rămână Sorin Grindeanu, personaj indispensabil lui Ciolacu din motive neclare, a pornit bulgărele de zăpadă.

Liberalii au cerut în compensație ministerul Dezvoltării de la UDMR, care nu vrea însă să-l cedeze și nici să accepte la schimb ministerul Fondurilor Europene. Negocierile s-au blocat.

Ultima pretenție a lui Marcel Ciolacu, aceea de a fi mai întâi nominalizat drept premier de către președintele Klaus Iohannis și apoi să formeze guvernul este o încercare de a-i lasă pe liberali în ofsaid, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul politic Andrei Tăranu.

„E clar că e o mișcare care îi pune din nou pe peneliști în dificultate. Din momentul acela, PNL nu o să mai poată negocia foarte mult, Ciolacu va putea să-și facă un guvern cum vrea el. Acesta este mesajul. De aceea liberalii sunt disperați”.

Marcel Ciolacu vrea o garanție

Liberalii interpreteză stratagema lui Marcel Ciolacu drept „șantaj”, după cum ne-a declarat o sursă din partid.

„Marcel Ciolacu crede că joacă tare profitând de greva profesorilor, crede că ne poate forța și nouă, și președintelui mâna să acceptăm tot ce vrea el. Vrea să șantajeze. Nu se gândește ce se întâmplă dacă Ciucă își dă demisia vineri, cum a zis. Lasă țara fără guvern? În numele a ce? A lui Grindeanu?”, declară sursa menționată.

Mișcarea lui Marcel Ciolacu nu are șanse să aibă acordul președintelui Klaus Iohannis, pentru că asta înseamnă să dea complet mână liberă liderului PSD să facă un guvern așa cum vrea el, cu ministerele și oamenii pe care-i dorește.

„PNL nu va fi niciodată de acord ca Ciolacu să preia funcția înainte de a se bate în cuie guvernul”, ne spune o altă sursă din PNL.

Sociologul și analistul politic Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că Marcel Ciolacu a vrut o „garanție”.

„Nominalizarea e o garanție, puterea de decizie se mută de la președinte la viitorul premier. Ciolacu poate face atunci orice cabinet dorește dacă reușește să-l treacă prin Parlament”.

Șefia guvernului ca un cartof fierbinte

Pe de altă parte, mișcarea ar putea avea și rolul de a-l obliga pe Nicolae Ciucă să rămână la Palatul Victoria cât timp mișcările sociale continuă și până se rezolvă chestiunile legate de legile pensiilor speciale și ale salarizării unitare.

Este însă în interesul PNL să continue în formula de până acum? Dar a PSD să preia guvernarea în an electoral? Mișcările din ultimele zile par a arăta că ambele partide sunt nehotărîte și că ezită să-și asume această responsabilitate în an electoral.

PSD încearcă să profite de greva profesorilor și vrea să câștige timp până la preluarea guvernării, e nehotărît, pentru că în partid, din informațiile Europei Libere, există două curente de opinie, unul care vrea păstrarea status-quo-ului, să nu aibă prim-ministru și să fie simultan la putere și în opoziție, și un altul care spune că ar trebui să preia frâiele guvernării.

„Ciolacu e prins între cele două, se vede că nu-i e clar ce vrea”, ne spune sociologul Ovidiu Voicu.

„Cred că PSD e nehotărât la acest moment, nu are o țintă clară. Cu certiduine nu vor să renunțe la putere pentru că sunt foarte mulți bani pe masă. Dar nu au o soluție care să-i facă să fie și cu cașcavalul în gură, și cu viitorul asigurat, adică să aibă și banii acum, și un rezultat bun în alegerile de anul viitor.

Cel mai la îndemână ar fi să lase PNL-ul, dar trebuie să vrea și el. Pentru că înțeleg și liberalii că ar fi distrugerea partidului să perpetueze situația încă un an”, explică Ovidiu Voicu.

Ce va face președintele Iohannis?

Președintele Klaus Iohannis, părintele proiectului România Educată, a avut o singură poziție în fața nemulțumirilor profesorilor care au intrat în grevă generală. „Solicitările dascălilor sunt îndreptățite”, a spus el și a îndemnat ca problema să fie soluționată prin legea salarizării unitare și nu prin prevederi punctuale.

Reticența președintelui în a lua poziții clare în chestiuni politice este deja proverbială, așa că nu e de mirare că nu s-a pronunțat până acum asupra crizei politice pe care o traversează Coaliția.

Iohannis vrea ca noul guvern să fie instalat cât mai repede, eventual până la 1 iunie, așa cum prevedea calendarul inițial. Acest lucru pare imposibil în noul context.

Ar putea da președintele Iohannis curs pretenției lui Marcel Ciolacu de a fi mai întâi nominalizat și apoi să continue negoecierile pentru formarea guvernului? Puțin probabil pentru că „liberalii sunt oricum într-o situație foarte proastă”, spune analistul Andrei Țăranu.

Politologul Cristian Pîrvulescu susține că singura alternativă a PNL este să-și prezinte demisia și să mute responsabilitatea pe președinte și PSD.

„Președintele îl va nominaliza cu siguranță pe Marcel Ciolacu, iar dl. Ciolacu va trebui să explice de ce nu face acest lucru [n.r. să preia funcția de premier]. Asistăm la o partidă de șah în care se joacă foarte dur, în încercarea de a da șah și, eventual, mat la adversar”.

Nemulțumirea unui profesor: „Unii colegi vânează prețurile. Că la Lidl sunt 2 lei fulgii de ovăz, că găsește cu 18 lei carne de pui”