Vot în Parlament pentru miniștrii propuși de Dacian Cioloș

Actualizare. La finalul dezbaterilor, Dacian Cioloș nu a răspuns acuzațiilor punctuale care i-au fost aduse în Parlament, ci a cerut, din nou, responsabilitate din partea parlamentarilor pentru învestirea unui guvern.

Actualizare. În luările de cuvânt din plen, parlamentarul PSD Alexandru Rafila i-a acuzat pe foștii miniștrii USR ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, pentru că aceștia nu ar fi pregătit sistemul medical pentru situația actuală. El a reluat anunțul PSD cu privire la acordarea unui vot negativ propunerii premierului desemnat.

Radu Mihail din partea USR a cerut responsabilitate din partea parlamentarilor. „Încercați și cu cinstea”, a spus acesta.

Liderul UDMR Kelemen Hunor a spus că în loc de discuții despre un cabinet care nu are susținere parlamentară, România are alte teme importante pe care ar trebui să le abordeze. El a amintit că USR este cel care a renunțat la coaliția de guvernare și a dorit să se răzbune prin dărâmarea guvernului Cîțu. Kelemen Hunor a confirmat că parlamentarii Uniunii nu vor participa la vot. El a cerut USR să se întoarcă la masa dialogului.

Din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), deputatul Claudiu Târziu a spus că președintele Klaus Iohannis a făcut „un pas neconstituțional” prin desemnarea lui Dacian Cioloș ca premier în condițiile în care știa că acesta nu are susținere parlamentară. AUR va merge înainte cu o procedură de suspendare a președintelui dacă după respingerea guvernului Cioloș, președintele nu va face demersurile constituționale pentru instalarea unui guvern.

Actualizare. Dacian Cioloș a cerut păstrarea unui moment de reculegere „pentru cei peste 40.000 de români care și-au pierdut viața în pandemie”. El a insistat că este nevoie de construirea unui consens pentru măsurile de urgență. Folosirea certificatului verde pentru angajații din sectorul public și privat care intră în contact cu publicul este necesară, a spus Dacian Cioloș. „70% din populația eligibilă poate fi imunizată până în martie, dacă punem în aplicare măsurile”, a adăugat acesta. Dacian Cioloș a cerut mandat din partea Parlamentului pentru „un guvern de criză, în baza mandatului acordat de președintele Klaus Iohannis. Suntem într-o criză profundă ce nu poate fi negată sau ignorată".

Actualizare ora 10:00. Înaintea ședinței, Dacian Cioloș a declarat că speră ca parlamentarii să acorde un vot favorabil programului și listei de miniștri pentru că aceasta ar fi „o soluție imediată pentru ieșirea din criza politică și pentru a începe să punem în practică măsuri de rezolvare a celorlalte crize cu care ne confruntăm”.

PNL și UDMR au anunțat că vor participa la ședință fără a vota iar Partidul Social Democrat, care a avut o ședință miercuri dimineață, anunță că va vota împotriva guvernului propus de premierul desemnat.

Pentru învestire sunt necesare 234 de voturi. USR are 80 de deputaţi şi senatori. Nicio altă formațiune parlamentară nu a anunțat că ar susține un guvern Cioloș, iar audierile de marți din comisiile parlamentare au confirmat refuzul politic al propunerilor formulate de premierul desemnat.

Miniștrii USR propuși de premierul desemnat Dacian Cioloș au fost audiați marți în comisiile de specialitate ale Parlamentului într-un maraton cu rezultat dinainte știut. Cu o singură excepție, care nu a infirmat regula decât dintr-o eroare, toți candidații pentru Cabinetul USR au fost respinși.

Doar ministrul desemnat la Transporturi, Cătălin Drulă, a primit avizul pozitiv al comisiei de resort printr-o eroare făcută de președintele ei, care a uitat ce are de supus la vot, încurcând votul favorabil cu cel negativ.

Audierile, cu rol consultativ, au părut organizate doar pentru a bifa jocul democratic, fără vreo intenție ca votul decis deja de partide să fie adaptat discuțiilor și prezentărilor făcute de candidați.

Audierile au început dimineață la ora 10:00 iar ultima a fost programată la 20:30. Fiecare candidat a avut la dispoziție, în medie, câte o oră pentru a-şi expune intenţiile şi pentru a răspunde la întrebări.

Excepţie au făcut Ioana Mihăilă, propusă pentru Ministerul Sănătăţii, a cărei audiere a avut alocate două ore, și Stelian Ion, propus la Ministerul Justiţiei, Mihai Goţiu, propus la Ministerul Mediului şi Corina Atanasiu, propusă la Educație, care au avut alocate câte o oră și jumătate.

Audierile au avut loc în cea mai neagră zi a pandemiei de Covid, când situația dramatică din spitale și numărul mare de morți și de îmbolnăviri l-au forțat pe președintele Iohannis să intervină cu un apel public la înăsprirea restricțiilor.

„Orice alte teme trec în plan secund", a spus Klaus Iohannis marți seară, fără a preciza ce înseamnă acest lucru pentru criza guvernamentală care îl are în centru pe premierul Florin Cîțu, cel susținut până acum de președinte.

Audierile de marți anunță o respingere a propunerilor formulate de Dacian Cioloș și în plenul programat pentru miercuri la ora 10:00. A fost evident în comisii că orice ar fi spus candidații la fotoliile ministeriale, oricât de competenți s-ar fi dovedit și oricât de impresionante le-ar fi fost proiectele și pledoariile, aceștia nu ar fi putut primi aviz favorabil din motive de mobilizare politică.

Miercuri, PNL și UDMR au anunțat că se vor afla în sală, dar nu vor vota, în timp ce PSD urmează să își definitiveze strategia într-o ședință programată pentru ora 9:00.

Pandemia

Aflată de mult, deja, în topul deceselor de Covid din lume, raportat la populație, România a înregistrat marți cele mai dramatice cifre de la începutul pandemiei de Covid: 18.863 de cazuri noi, 1.805 pacienți la terapie intensivă și 574 de decese. Un român a murit de Covid la fiecare două minute și jumătate.

Din totalul de 574 de pacienți decedați, 528 erau nevaccinați, probând încă o dată eșecul campaniei de vaccinare care plasează România în coada unui clasament sumbru european. Gestionarea campaniei de vaccinare a fost asumată de premierul Florin Cîțu, care a încercat în ultima perioadă să îndrepte vina spre angajații din instituțiilor domeniului sanitar. Rămâne de văzut măsura în care președintele Iohannis va identifica eșecul pe care îl traversează România cu guvernarea PNL condusă de Florin Cîțu.

Congresul alegerii acestuia la șefia PNL a părut să fie preocuparea principală a premierului în această vară și în luna septembrie când nu au fost luate măsuri de prevenire a actualei crize sanitare. Președintele Iohannis a participat însă și el la Congres și l-a susținut deschis pe Florin Cîțu.

Premierul desemnat Dacian Cioloş a făcut marți seară un apel la parlamentari să voteze, miercuri, în plen cabinetul pe care l-a propus, chiar dacă miniștrii săi au fost respinși la votul consultativ din comisii.

El i-a criticat pe parlamentari că au votat „după punctajele de partid” la audierile miniștrilor propuși.

„Fac un apel către parlamentari să treacă peste orgolii politice şi să voteze acest Guvern. În situaţia în care suntem, acest Guvern este o soluţie şi oferă soluţii. E un Guvern gata să-şi asume soluţii de criză, dacă primim votul. Fac apel către parlamentari să iasă din logica strictă de partid şi mâine să aibă un vot responsabil şi să voteze pentru o soluţie care le rezolvă problemele", a spus premierul desemnat.

El a adăugat că Guvernul pe care îl propune este decis să-și asume rezolvarea crizei prin care trece ţara.

„Dacă parlamentarii, mâine, abordează lucrurile cu responsabilitate eu cred că putem găsi o soluţie. Astăzi şi mâine, mingea este la Parlament”, a adăugat el.

Audieri „ciudate"

Audierile de miniștri în comisii au stabilit, de 30 de ani de când funcționează Parlamentul postdecembrist, precedente care arată un grad de neseriozitatea chiar mai mare decât respingerea candidaților din motive pur politice.

Rămâne celebră audierea din decembrie 1998, în care candidatul PD la funcția de ministru al Turismului, Sorin Frunzăverde, avea să vorbească minute bune despre planurile sale de viitor ministru al Mediului, până când membrii comisiei să-și dea seama că ascultă povestea greșită.

Sorin Frunzăverde fusese ministru al Mediului, iar de fostul mandat îl despărțeau doar câteva luni. Acesta trecuse din guvernul Ciorbea în guvernul Radu Vasile și de la un domeniu la altul în calitate de politician, nu de specialist.