Bătălia cu deficitul: taxe noi vs economii bugetare. De unde va face rost de bani guvernul PSD-PNL?

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a pus pe tapetul discuțiilor din guvern și din coaliția PSD-PNL date noi care arată că, potrivit ultimelor calcule, gaura din buget care era la începutul anului 20 de miliarde de lei, a ajuns acum la 55 miliarde de lei.

Deci, spune Boloș, sunt necesare măsuri urgente de scădere a deficitului bugetar.

Ținta asumată pe 2023 este 4,4% din PIB, dar ea va fi depășită cu mult, putând ajunge la 6-7%, arată estimările specialiștilor.

Cauzele, spun aceștia, sunt proasta construcție bugetară, insuficienta colectare, lipsa reformelor și creșterea nesustenabilă a cheltuielilor.

Potrivit ultimelor informații, Comisia Europeană a fost de acord ca ținta de deficit să urce până la 4,9% din PIB, dar nu mai mult de atât.

Despre măsurile pe care guvernul intenționează să le ia pentru a echilibra deficitul se discută de mult timp, dar încă nu au fost bătute în cuie.

Se știe că vor fi două ordonanțe de urgentă, una privind reducerea cheltuielilor la stat și alta cu modificări fiscale, adică posibile creșteri de taxe și impozite și eliminarea unor facilități.

Prima OUG va fi adoptată în următoarele zile pentru a îndulci pastila amară a creșterilor de fiscalitate.

Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că OUG prin care se vor crește taxele ar putea intra în dezbatere abia peste două săptămâni.

Ordonanța cu măsuri de reducere a cheltuielilor ar putea cuprinde:

• desființarea a 200.000 de posturi vacante (e neclar dacă sunt sau nu bugetate);
• comasarea unor instituții care au același rol sau unul similar;
• înghețarea angajărilor la stat.

Ordonanța fiscalității ar putea prevedea:

• eliminarea facilităților fiscale pentru IT și introducerea impozitului pentru venituri mai mari de 15.000 lei brut;
• introducerea contribuțiilor la sănătate pentru angajații din construcții și agricultură;
• suprataxarea jocurilor de noroc, tutunului și alcoolului;
• TVA de 9% (față de 5% în prezent) pentru manuale, publicații, servicii hoteliere și case cu suprafețe mai mici de 120 mp, mâncare, medicamente, dispozitive medicale;
• TVA de 19% pentru alte produse și servicii;
• taxă de 1% pentru proprietățile a căror valoare depășește 500.000 de euro;
• taxarea tichetelor de masă cu 10% din valoarea contribuției la sănătate;
• microîntreprinderile vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri dacă aceasta e sub pragul de 300.000 de euro, și cu 3% pentru o cifră de afaceri cuprinsă între acest prag și plafonul actual de 500.000 de euro;

Măsurile de reducere a cheltuielilor, între cosmetizare și imagine

Acestea sunt informațiile care au circulat în spațiul public, deci măsurile pot suferi schimbări, mai ales pe fondul nemulțumirilor exprimate de cei vizați de măririle de taxe, în special a celor din sectorul IT și construcții.

Marea problemă pe care o ridică economiștii este aceea că prin măsurile de reducere a cheltuielilor propuse, economiile la buget vor fi nesemnificative.

Sunt de fapt o „cosmetizare”, spune pentru Europa Liberă jurnalistul economic Constanțin Rudnițchi, al căror scop este de a evita măsurile cu adevărat dure și reformiste care ar putea împiedica risipa.

„Sunt cosmetizări, se fac pentru că toată lumea a spus că doar sectorul privat este lovit de aceste creșteri de taxe și impozite și atunci au spus «hai să arătăm că se întâmplă ceva și în sectorul guvernamental, că fac și politicienii niște sacrificii». Măsurile sunt de imagine și cosmetizare, sunt egale cu zero”, ne spune Constantin Rudnițchi.

Cel mai bun exemplu este măsura de reducere a 200.000 de posturi vacante, care sunt de fapt posturi pentru clientela politică.

Este un mecanism bine pus la punct pe care miniștrii, secretarii de stat sau directorii din ministere și instituții publice l-au folosit pentru a putea angaja la stat prietenii politici, rudele sau „obligațiile” de partid, susține Constantin Rudnițchi. Un mecanism de care toată lume știa.

Cele 200.000 de posturi reprezintă 16% din totalul posturilor ocupate și nici măcar nu este clar dacă ele sunt sau nu bugetate.

Cert este, așa cum s-a aflat cu această ocazie, că respectivele posturi aveau două utilități: pe de o parte erau pentru satisfacerea clientelei politice, pe de alta pentru umflarea schemei cu tot felul de șefi și șefuleți.

Lipsesc măsurile reformiste

Așa cum au atras atenția economiștii, problema deficitului nu se rezolvă cu măsuri de cosmetizare, făcute mai mult pentru a inchide gura celor care contestă măririle de taxe și impozite.

Le contestă pentru că sunt o lovitură în principal pentru mediul privat și care riscă să nu aducă banii preconizați la buget, care s-ar putea duce în „economia gri sau neagră”, spune Rudnițchi.

Eliminarea facilităților fiscale pentru zona de IT sau cea de construcții nu are la bază un studiu de impact sau o prognoză privind efectele pe termen mediu, dar ea a fost cerută inclusiv de Banca Mondială.

Doar că Banca Mondială a precizat și că astfel de măsuri ar trebui să fie însoțite de „reforme structurale”.

Or, aceste reforme lipsesc, chiar dacă despre ele s-a discutat în exces.

Este vorba în primul rând de reforma administrativă și de cea teritorială, care ar reduce din puzderia de instituții ale statului, populate și ele cu clientelă politică. Un bun exemplu este cel al funcțiilor de conducere din inspectoratele școlare, ocupate în totalitate de membri de partid.

Cu o mână guvernul reduce posturi, cu alta înființează altele

În plin demers de reducere a cheltuielilor, guvernul înființează controversata Agenție pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care va gestiona toate companiile de stat.

Agenția va fi populată cu bugetari care vor avea un salariu cu 50% mai mare decât al altora.

Proiectul de hotărâre mai arată că numărul maxim de posturi al agenției este de 88, la care se adaugă un președinte și doi vicepreședinți – fiecare cu cabinet propriu, plus un secretar general.