Un proiect de lege aprobat de Guvernul Ciucă în decembrie 2022, aflat la Camera Deputaților, prevede înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Potrivit documentului care a trecut deja de Senat, AMEPIP ar urma să controleze toate companiile de stat, de la nivel central și local. Scopul invocat este acela de a le face mai eficiente, profitabile și mai transparente, în condițiile în care majoritatea sunt generatoare de pierderi în acest moment.
Sunt angajamente asumate prin PNRR și parte a condițiilor pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a adera la OECD.
Dacă asupra principiilor și intențiilor nu există dispute, modul de aplicare creează fricțiuni în coaliția de guvernare.
PNL nu vrea ca guvernul să aibă putere nelimitată, mai ales asupra companiilor de la nivel local
Deputații PNL solicită refacerea proiectului de lege și eliminarea prevederilor care ar da puteri absolute premierului, secretarului general al guvernului și șefului agenției asupra companiilor de stat controlate în prezent de ministere, consilii județene sau primării.
Cristina Trăilă, deputată PNL, spune că, în forma actuală, proiectul de lege creează o entitate centralizată care controlează tot, dar care are toate șansele să nu îmbunătățească cu nimic funcționarea companiilor de stat:
„Nu poți să intri peste o companie de apă a unui consiliu județean și să spui care este politica de proprietate, să stabilești indicatorii de performanță pentru acea companie, de la nivel central și de către o mână de oameni.”
În plus, adăugă Cristina Trăilă, „e nevoie de capacitate administrativă, de expertiză și de experiență. Și e bine ca, în general, să nu pui toate ouăle într-un singur coș.”
Cristina Trăilă spune că PNL își dorește ca AMEPIP să aibă cel mult putere consultativă la nivelul companiilor de la nivel local și să nu poată sancționa conducerile acestor companii, așa cum prevede actualul proiectul de lege.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, viitorul premier după rotativa PSD-PNL, spune că e nevoie ca agenția să fie înființată, ca parte a angajamentelor PNRR și de aderare a României la OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).
„[AMEPIP] e o agenţie independentă. Vrem în OECD, aşa este în toată lumea. Este un lucru bun, nu un lucru rău și nu va avea Ciolacu ceva în subordine.”
Atribuțiile Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP)
Noua agenție va fi coordonată de prim-ministru, prin Secretariatul General al Guvernului.
- AMEPIP va supraveghea, monitoriza, evalua și controla implementarea principiilor guvernanței corporative în toate companiile de stat.
- AMEPIP va stabili, aproba și monitoriza indicatorii-cheie de performanță pentru întreprinderile publice, dar va face și evaluarea. Tot ea va putea da și sancțiuni.
- Personalul AMEPIP va fi salarizat la „nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile din aparatul de lucru al Guvernului, majorat însă cu 50% prin derogare de la legea salarizării”.
- Agenția va fi condusă de un președinte și de doi vicepreședinți, care trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență profesională în domeniul economic sau financiar, de management sau juridic.
Această agenție va fi o sinecură.
Din opoziție, deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, spune că România nu s-a angajat să înființeze încă o agenție, ci să verifice companiile de stat.
„Această agenție va fi o sinecură pentru angajarea activului de partid. De altfel, la Secretariatul General al Guvernului există multe agenții, cu mulți angajați, din care putea fi făcută o direcție care să se ocupe de supravegherea firmelor de stat.”
Claudiu Năsui crede că înființarea agenției nu va rezolva problema esențială, cea a ineficienței companiilor de stat.
„Asta trebuie făcut cu toate companiile de stat: să găsim investitori [privați] dispuși să investească, să devină acționari, chiar majoritari, care să aibă un interes ca acea companie să fie condusă bine. Altfel vom avea doar găurile negre pe care le avem acum.”
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în octombrie 2022 existau 1.163 de operatori economici la care statul roman și administrațiile locale sunt acționari unici sau majoritari.
Veniturile totale trimestriale ale acestor companii la 1 octombrie 2022 erau de 82 de miliarde de lei, aveau datorii la stat de peste 4 miliarde de lei și de peste 6.5 miliarde de lei către alți creditori.
În aceste companii lucrau la acea dată peste 260 de mii de angajați cu un fond total de salarii de aproape 16 miliarde de lei. Asta înseamnă un salariu brut mediu de peste 20.000 RON.
Pe categorii, salariul mediu brut la companiile controlate de guvern era de peste 23.000 RON/lună în timp ce la companiile controlate de autoritățile locale salariul mediu brut era de peste 15.000 RON/lună.
