Premieră | Guvernul Ciolacu evită rectificarea bugetară. Cum umple pușculița Fondului de rezervă și unde se duc banii?

Strâns cu ușa de reducerea deficitului bugetar, care trebuie să nu depășească 5,5% din PIB la finele anului, Guvernul ia în calcul să nu mai facă rectificarea bugetară, deși mai multe ministere au cerut bani suplimentari pentru plata salariilor.

Motivele pentru care Guvernul Ciolacu ar dori să folosească Fondul de rezervă aflat la dispoziția sa în locul rectificării țin în primul rând de transparență, spune pentru Europa liberă analistul economic Bogdan Glăvan.

„Rectificarea bugetară presupune un proces transparent, iar această transparență va fi un deserviciu pentru Guvern, deoarece va fi o rectificare negativă, după cum a și recunoscut ministrul Finanțelor, Boloș. Ar cădea prost pentru guvern.

La rectificare trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au curaj să vină acum cu aceste cifre pe care ar trebui să și le asume pe final de an”, ne spune Bogdan Glăvan.

În plus, adaugă Constantin Rudnițchi, analist economic, e vorba de populism, pentru că o rectificare negativă înseamnă că „îți asumi că veniturile prognozate la buget vor fi mai mici”, ceea ce va putea să vadă toată lumea.

Guvernul plătește salarii din Fondul de rezervă

Guvernul Ciolacu s-a specializat în folosirea Fondului de rezervă, din care împarte cu dărnicie bani ministerelor sau autorităților locale aflate în nevoie de finanțare.

În ultimele două luni din Fondul de rezervă au fost scoase 3,23 miliarde de lei, iar Executivul a dat 23 de Hotărâri de Guvern ( HG) pentru asta.

Doar în ultima ședință de guvern, cea de vineri, 20 octombrie, au fost alocate 1,45 de miliarde de lei către Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor și SRI, parte din ei pentru plata salariilor.

• Ministerul Afacerilor Interne, 900 de milioane de lei, din care 395 de milioane lei pentru plăți de salarii și 565 de milioane de lei pentru plata unor drepturi de natură socială.

• Ministerul Sănătății, 168 de milioane de lei pentru plata influențelor financiare determinate de creșterile salariale și de drepturile salariale acordate personalului din unitățile sanitare.
• Ministerul Educației, 184 de milioane de lei pentru plata majorată a salariilor personalului din învățământul preuniversitar.
• Ministerul Fondurilor Europene, 500 de milioane de lei pentru plata cererilor de rambursare.
• Administrația Națională a Penitenciarelor, 100 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii.
• Societatea Română pentru Radiodifuziune, 17,5 milioane de lei pentru salarii.
• Camera Deputaților, 26 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal.

Prin legea bugetului de stat pe 2023, Fondul de rezervă a avut o alocare multianuală (2023-2026) de 4 miliarde lei, pentru 2023 fiind prevăzute explicit doar 686 de milioane de lei.

Tehnica prin care Guvernul distribuie bani din Fondul de rezervă către diverse instituții este cea a hotărârilor de guvern, mult mai simplă și discreționară decât cea a unei rectificări bugetare.

Analistul economic Constantin Rudnițchi explică pentru Europa Liberă că și alte guverne au utilizat Fondurile de rezervă, dar ceea ce se întâmplă acum este un precedent nefericit care ridică fenomenul pe culmi.

„Din Fondul de rezervă banii se dau netransparent și mai simplu, dai un HG și gata. Pe când la rectificare trebuie să calculezi, să ai un buget, să te încadrezi în el, să ai o bază legală. La Fondul de rezervă, baza legală e HG pe care îl dau de pe o zi pe alta. Se creează un precedent nu tocmai fericit. Acum folosirea Fondului de rezervă a urcat pe culmi”, susține Constantin Rudnițchi.

Mai mult, adaugă acesta, nu există un precedent în care guvernul să nu fi făcut rectificări bugetare, înlocuindu-le cu distribuirea banilor prin Fondul de rezervă.

Practica de până acum era utilizarea excesivă a rectificărilor bugetare, se făceau și câte patru pe an, dar acestea au fost limitate prin lege la doar două pe an.

În general, rectificarea de la finalul anului, din octombrie sau noiembrie, era cea mai mare, pentru că în această perioadă cresc spectaculos cheltuielile, trebuind să fie plătite facturile.

Acesta este și motivul pentru care ministrul Marcel Boloș a avertizat că va fi greu ca România să se încadreze în țința de deficit de 5, 5 % din PIB, convenită cu Comisia Europeană.

Cum umple guvernul sacul Fondului de rezervă

Prin Ordonanța de Urgență pe care o are în pregătire Guvernul, anunțată deja de ministrul Boloș, și pe care ar trebui să o pună în transparență publică, se urmărește reducerea unor cheltuieli prin amânarea plății unor facturi sau a TVA-ului și interzicerea încheierii unor noi contracte.

Dar, mai ales, OUG arată de unde adună Guvernul Ciolacu banii pentru Fondul de rezervă:

• Proiecte europene cu fonduri nerambursabile, inclusiv PNRR.
• TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate ale autorităților locale.
• TVA din finanțarea cheltuielor autorităților locale cu plata burselor cuvenite elevilor rămase neutilizate.
• Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzute la poziția 43 din anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr.368/2022 rămase nerepartizate.
• Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat care, la data de 31 octombrie 2023, înregistrează plăți sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate sunt obligați să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului minim 10% din valoarea creditelor bugetare aprobate în buget la acea dată, la solicitarea Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile de la data solicitării.
• Începând cu data de 1 decembrie 2023 în Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se virează sume reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat la solicitarea Ministerului de Finanțe, în termen de 5 zile de la solicitare.

În plus, OUG prevede că „din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj”.

Lupta cu deficitul bugetar

Analistul economic Bogdan Glăvan spune pentru Europa Liberă că sunt „zero șanse să se încheie anul cu acel deficit de 5,5% din PIB”, dar dacă se va încheia așa „înseamnă că vor fi încălcate contractele și practicile, adică rambursează mai puțin TVA, amână la plată facturi”.

Ca dovadă, Guvernul a interzis primăriilor să plătească mai mult în ultimele luni ale anului față de media ianuarie-septembrie, or se știe că autoritățile locale cheltuie foarte mult în ultimele luni ale anului.

Această prevedere a generat nemulțumirea multor primari care riscă să nu poată încheia lucrări începute, inclusiv cele pe fonduri europene, fix în campania electorală care începe anul viitor.

Primarii s-au arătat nemulțumiți, așa cum a arătat Libertatea, și față de cererea ministrului Marcel Boloș de a înceta cu „parangheliile” la sfârșit de an. Termenul „paranghelii” a fost folosit de ministrul Finanțelor într-un interviu acordat Europei Libere.