Ministrul Marcel Boloș dezvăluie la Europa Liberă, la one2one, că va propune această măsură Coaliției de guvernare până la finele acestei luni.
Dacă Guvernul își va însuși recomandarea, instituțiile locale nu vor mai putea cheltui, ca în trecut, banii rămași la buget pentru a cumpăra bunuri și servicii care nu sunt esențiale.
Experiența anilor precedenți arată că multe primării sau consilii județene foloseau banii pe care nu-i cheltuiseră în timpul anului pe cadouri sau petreceri de sărbători, mașini, telefoane, mobilă etc.
Interzicerea acestor cheltuieli e vitală pentru ca guvernul să poată încheia anul cu un deficit bugetar de maximum 5,5%, indicator de care depind finanțările prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Prin această măsură s-ar economisi la buget în jur de 4 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor spune că, la finele lunii septembrie, deficitul bugetar depășea 3% din PIB. La acest procent se adaugă încă 1% reprezentând cheltuielile pe care guvernul român pretinde că le-a avut din cauza războiului din Ucraina.
Așadar, în prezent, gaura la buget e deja de peste 4% - adică aproximativ 70 de miliarde de lei.
Cele mai importante declarații
- Despre propunerea de a înghețare a cheltuielilor primăriilor: „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem.”
- Despre cheltuilile României conexe războiului din Ucraina: „Sunt procente care sunt merg între 0,5% din PIB până la 1% din PIB […] Am cheltuit cu războiul din Ucraina, pentru refugiați […] pentru ceea ce înseamnă compensare a prețurilor la energie. Am cheltuit, de asemenea, cu despăgubirile pe care le-am acordat agricultorilor.”
- Despre cumpărarea de scannere pentru verificarea mărfurilor în vămile românești:„Contractul pentru furnizarea a 26 de scanere [va fi semnat] în luna octombrie și mai avem 356 de echipamente portabile pentru vameși, de la scaner mobil, până la tot felul de cititoare optice, care sunt puse de regulă pe ambalajele mărfurilor care tranzitează România.”
- Despre presiunea resimțită în Ministerul Finanțelor din partea industriei jocurilor de noroc: „La mine personal pot să spun că au ajuns în mod indirect.”
- Despre digitalizarea promisă la Agenția Națională de Administrare Fiscală: „Noi ne-am propus să facem deconturile precompletate de către ANAF (n.r. pentru persoanele juridice). Cu alte cuvinte, să livrăm direct în spațiul virtual privat astfel încât să vadă cât are de plătit [...] Orizontul de timp este 1 iulie 2024.”
Cum vrea ministrul Finanțelor să reducă cheltuielile primăriilor
Marcel Boloș estimează că autoritățile locale vor rămâne în noiembrie și decembrie cu 8,9 miliarde de lei. Ministrul se așteaptă ca banii să fie cheltuiți pe mașini, mobilă, felicitări, cadouri sau spectacole de sărbători – lucruri sau servicii care nu sunt esențiale pentru activitatea lor.
Ministrul spune că acești bani, cheltuiți pe orice altceva în afară de utilități sau investiții, cresc deficitul bugetar și riscă sănătatea economică a țării.
O interdicție privind limitarea cheltuielilor care nu sunt esențiale există în lege și acum, doar că nu se aplică autorităților locale.
„La aprobarea legii în Parlament, autoritățile locale [...] și-au creat această excepție. Noi, acum, suntem în situația în care nu putem controla acele cheltuieli. Trebuie să le securizăm, să-și păstreze trendul, cum procedează autoritățile publice centrale”, explică ministrul Boloș.
Oficialul spune că banii vor fi lăsați primăriilor, dar pentru investiții viitoare.
„Ar fi păcat ca România să ajungă în situația hilară să ia, Doamne ferește!, o decizie care să afecteze fondurile europene, iar cauza să fie aceste paranghelii la care nu mai avem limită.”
De ce este important ca România să aibă un deficit bugetar cât mai mic?
Guvernul s-a angajat să nu depășească un deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 când a semnat PNRR, adică în 2021.
Ținta a fost stabilită atunci pentru ca România să respecte politica de disciplină financiară a UE. De ea depind în mod direct banii din PNRR, dar și din celelelte programe de finanțare europeană. Miza: 75 de miliarde de euro. Dintre aceștia, 28 de mld prin PNRR, al cărui deadline este 2026.
În 2022, deficitul a fost de 5,6%, iar în 2024 – an electoral – ar trebui ca acesta să fie de 3%.
Tot de deficit, depind și dobânzile cu care o țară se împrumută și care, în cazul României, sunt duble față de media UE.
Presiunea asupra guvernului român nu vine doar de la deficit, ci și de la reformele pe care statul și le-a asumat prin același PNRR și pe care nu le duce la capăt. Printre acestea, reformarea sistemului pensiilor „speciale” și a celorlalte pensii de stat, dar și salarizarea bugetarilor.
Din cauza încălcării promisiunii de a reforma domenii cheie, în acest an, Guvernul nu a putut cere Comisiei Europene niciun euro din cele 6,6 miliarde de euro aferente tranșelor a treia și a patra.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, promite că nu va accepta ca România să aibă în 2023, un deficit de peste 5,5% din PIB pentru că asta ar pune „în pericol” finanțele țării.
„Discutăm de 75 de miliarde de euro [bani europeni] și discutăm de investiții foarte importante pentru oameni – de la rețeaua de apă, canalizare, asfaltare, până la construcția de autostrăzi, investițiile în spitale, în școli, modernizarea localităților”, încheie ministrul Finanțelor.
