Taxa pe viitor | Între IFN, cămătărie și sărăcie. Problemele românilor care au avut nevoie de bani rapid

Ești la un simplu click distanță de banii de care ai nevoie. Poți avea acces rapid la o sumă de bani pentru a-ți rezolva situațiile financiare urgente. Reclamele Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) vând multor români aflați într-o situație disperată mirajul banilor de care pot beneficia rapid. Banii vin, dar și costurile devin exorbitante dacă nu reușești să returnezi creditul.

„Profită acum! Ai dobândă 0% pentru primele 30 de zile! Completează aplicația online, iar noi îți transferăm în două ore banii pe card”, „aplici simplu și rapid, împrumut DAE 0%, fără costuri ascunse”, „aplică acum! Credit doar cu buletinul, nicio limită de vârstă, sume între 600-40.000 lei”, „ai șanse de aprobare și cu istoric de creditare negativ, bani rapid online”, „doar cu buletinul de identitate, rapid și accesibil tuturor, fără cozi bancare și comisioane ascunse. 0% la primul împrumut. Vă oferim creditul rapid. Creditul direct pe card. în 5 minute”, sunt reclamele unor IFN-uri la o simplă căutare pe Google.

Cui se adresează instituțiile financiare nebancare?

În primul rând sunt clienții care nu pot apela o bancă din diferite motive. Unii se află în Biroul de Credite pentru că nu au reușit să-și plătească la timp sumele împrumutate de la bănci. Alții nu au un serviciu stabil care să ofere garanțiile necesare cerute de o bancă. În anumite cazuri, suma este prea mică pentru a se încadra într-un împrumut bancar. În esență, sunt oamenii pentru care banca nu reprezintă o opțiune.

IFN-urile spun că fac o treabă bună, deoarece îndeplinesc o nevoie în piață pentru clienții care sunt lăsați pe dinafară de bănci. Ei spun că oferă bani oamenilor pentru ca aceștia să nu ajungă la cămătari. Există un segment din populație care are nevoie de astfel de credite, o recunoaște chiar și Banca Națională a României.

De cele mai multe ori, cei care apelează la IFN-uri se află într-o situația disperată și au nevoie urgent de bani. Sumele nu sunt foarte mari, dar înseamnă enorm pentru oamenii aflați în situația respectivă. Fie că este vorba de o operație care nu poate să fie amânată, de probleme în familie sau chiar de achiziții, banii sunt la îndemână.

Provident, cel mai mare jucător de pe piața IFN-urilor, scrie pe site-ul său: „scopul nostru este să oferim posibilitatea și acelor persoane care nu au un istoric bancar, cont bancar activ sau acces la internet să primească un credit, indiferent în ce zonă a țării s-ar afla”.

În majoritatea cazurilor, creditele luate nu depășesc 3.000 – 4.000 de euro. Dar sunt multe credite de câteva mii de lei, pe care nici o bancă nu le oferă, iar timpul de rambursare este de ordinul lunilor.

Rețeta IFN-urilor se bazează tocmai pe românii care nu pot plăti la timp creditele luate. Atunci apar problemele majore și dobânzile penalizatoare. Postările de pe Facebook și numeroase grupuri dedicate persoanelor care au luat credite de la IFN-uri arată dobânzile exorbitante la care se poți ajunge în cazul neplății unui credit.

Lipsa banilor îi împing pe români să apeleze la instituțiile financiare nebancare, chiar dacă ajung să plătească, uneori, mult mai mult decât au împrumutat.

Contractele sunt făcute în așa fel încât obligă creditorul la plata unor sume uriașe în cazul în care nu rambursează banii la timp. De cele mai multe ori, beneficiarul creditului susține că nu a cunoscut acele clauze, dar semnătura sa apare pe contract.

Pandemia nu a făcut decât să mărească numărul celor care au apelat la IFN-uri și apoi au avut probleme în returnarea banilor. Oameni din industria Horeca sau alte domenii care au avut de suferit major din cauza Covid se regăsesc pe lista celor care se plâng de dobânzile pe care trebuie să le plătească pentru a-și stinge datoria.

O nouă lege în Parlament, cele votate au picat la CCR

Situația din piață a a fost în mai multe rânduri în atenția parlamentarilor. Au existat în dezbatere mai multe proiecte de lege care prevedeau limitări ale dobânzilor. Unele au devenit și legi votate în Parlament, dar care au picat însă testul de constituționalitate.

Marcel Ciolacu și Daniel Zamfir, alături de grupul PSD și UDMR, au depus un nou proiect, în Senat, la sfârșitul lunii septembrie. Proiectul a fost deja votat în unanimitate de comisia economică și de buget finanțe din Senat, iar pentru a primi raportul final are nevoie și de votul comisiei Juridice. Pasul următor, este să ajungă în plenul Senatului pentru vot, după care merge pentru votul final în Camera Deputaților.

În momentul discutării în cele două Comisii, Guvernul Cîțu nu își exprimase un punct de vedere. La o săptămână după decizia din comisii, guvernul demis a venit cu punctul său de vedere prin care nu susține adoptarea legii, pentru care votaseră favorabil chiar și parlamentarii PNL și USR. Obiecții au venit și din partea Consiliului Economic și Social și din partea Consiliului Legislativ.

Principala prevedere legată de IFN-uri este legată de schimbarea legislativă preconizată prin care valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Astfel, dacă un client al unui IFN primește 5.000 de lei, el nu poate returna mai mult de 10.000 de lei, dacă această lege ar fi în vigoare. Nici o dobândă penalizatoare sau altă clauză contractuală nu ar putea obliga beneficiarul creditului să plătească mai mult decât dublul sumei încasate.

„Am ajuns la situația aberantă în România în care sunt instituții financiare non-bancare care dau credite cu o dobândă de 8.000 – 10.000, chiar și peste 20.000 la sută. Lucrul acesta e aberant. Am stabilit niște praguri, plafoane, până la care poate să ajungă costurile cu creditarea la IFN-uri”, a declarat Daniel Zamfir pentru Europa Liberă.

Comisiile din Senat au inclus anumite praguri pentru creditele acordate de IFN-uri.

• pentru creditele ipotecare acordate de IFN-uri, dobânda nu poate depăși 8 procente peste dobânda de facilitare a BNR;
• la creditele de consum, sunt cele care sunt peste 15.000 de lei, dobânda este plafonată la 15 procente peste dobânda de referință de la BNR;
• pentru creditele sub 15.000 de lei, un credit de sub 3.000 de euro, valoarea totală care va fi plătită de un debitor nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, susține că nu înțelege care sunt elementele de referință sau studiu pe baza cărora s-au stabilit aceste procente.

„De ce opt și nu nouă, de ce șapte și nu trei”, se întreabă retoric reprezentantul BNR. El precizează că nu este împotriva legii, dar este împotriva unor legi proaste care pot ieși din Parlament și de aceea ar trebui să existe criterii clare referitoare la măsurile impuse în piață.

Daniel Zamfir spune că are în vedere un model european. În urmă cu câțiva ani, Banca Națională a României a trimis o analiză privind dobânzile aplicate în diferite state europene. Inițiatorul legii are însă o altă opinie decât cea a BNR.

O altă prevedere a proiectului din Parlament se referă la firmele care recuperează creanțe.

„Recuperatorul nu poate cere de la debitor mai mult decât cuantumul sumei datorate la momentul la care a cumpărat creanța”, spune Zamfir (PSD).

Senatorul nu se află la primul proiect de acest gen, altele proiecte similare fiind respinse de Curtea Constituțională. El susține că situațiile abuzive din piață ar trebui reglementate.

Potrivit acestuia, la Comisia Economică din Senat a venit o doamnă care s-a împrumutat 4.000 de euro la un IFN pentru a-și plăti o rată la o bancă. Din cauza datoriilor acumulate, Zamfir povestește că s-a ajuns să i se execute un apartament în valoare de 40.000 de euro, iar după aceea tot mai avea de rambursat încă 40.000 de euro.

PSD a stabilit în grupul parlamentar că proiectul se numără printre priorități, iar punctul de vedere al Guvernului se poate modifica după ce ministerul de Finanțe a fost preluat de social-democrați.

La discuțiile din comisie a fost invitată și Provident, cel mai mare IFN de pe piață, care și-ar fi dat acordul pentru modificarea legislativă.

„Dacă e să fim sinceri, este un motiv comun în mai multe țări pentru care IFN-urile nu se bucură de o reputație bună: unele dintre aceste IFN-uri nu joacă potrivit regulilor. Eu cred că lucrul ăsta este unul regretabil și cu cât respectivii jucători sunt înlăturați mai repede, cu atât mai bine”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul firmei-mamă a Provident Financiar România pentru wallstreet.ro.

Premierul demis, Florin Cîțu, nu s-a numărat printre cei care au votat proiectul pe 16 noiembrie în comisie de buget, deși face parte din această comisie. Colegii săi au fost însă de acord cu propunerea legislativă venită din partea PSD și UDMR.

„Nu am primit nici o reacție din partea BNR și nici din partea Asociației Române a Băncilor (ARB). Din industria de profil, IFN-uri, Provident-ul a fost de acord. Proiectul poate fi un ajutor pentru cei care folosesc IFN-uri, se pune pune capăt unor posibile speculații și practica pe care colegul senator a inițiat-o nu e în contradicție cu alte practici din spațiul european”, a declarat senatorul PNL, Nicolae Neagu, pentru Europa Liberă.

El a adăugat că a primit mai multe mail-uri de la cetățeni, care i-au cerut să fie de acord cu proiectul legislativ.

Claudiu Năsui (USR): Să nu livrăm românii pe tavă cămătarilor

USR și PNL au atacat la Curtea Constituțională precedentul proiect al lui Daniel Zamfir. În comisiile din Senat a fost însă unanimitate.

Claudiu Năsui face parte din conducerea USR și din Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților. Nu este de acord cu proiectul, chiar dacă și colegii săi din Senat l-au aprobat la nivelul comisiilor.

El crede că proiectul ar putea avea un efect nociv în piață și în loc ca oamenii să fie feriți de pericole s-ar putea să fie expuși unor pericole și mai mari: cămătarii.

„Dacă românii au nevoie de bani, asta nu înseamnă că ei nu se vor mai împrumuta dacă nu le dă banca bani sau IFN-ul. Vor căuta să se împrumute în alte moduri. E bine ca acele moduri să fie cât mai legale și transparente și deschise și nu practici ilegale de tip cămătari”, a declarat Claudiu Năsui pentru Europa Liberă.

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei.

În viziunea USR, impunerea unei plafonări a dobânzilor practicate de IFN-uri va duce la închiderea acestui tip de afacere. El recunoaște că modelul de afacere de tip IFN se bazează pe creditele care nu pot să fie plătite la timp și acumulează dobânzi uriașe.

„Modelul de afacere este unul care încurajează plata la termen și o descurajează pe cea cu întârziere. Dobânda foarte mare depinde cum o calculați. Dacă mă împrumutați cu 100 de lei și mâine vă dau 101 lei, știți cât e dobânda anuală efectivă? Peste 3.600 la sută. Pare mult, dar e un leu. Când vorbim de sume mici pe termen scurt, dobânda anuală efectivă parte foarte mare dintr-o dată”, este argumentul oferit de deputatul USR.

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, crede că aplicarea unei astfel de legi ar „livra românii pe tavă cămătarilor”, deoarece multe IFN-uri s-ar închide. El pledează pentru actuala schemă de împrumut și nu pe cea cuprinsă în proiectul legislativ.

Dan Suciu (BNR): Nu trebuie să înhibăm creditarea

Activitatea IFN-urilor nu intră direct în zona de acțiune a Băncii Naționale a României, din cauza nivelul de creditare care este jos ca nivel și volum. Cu toate acestea, la nivelul BNR există o „supraveghere de tip prudențial” a instituțiilor financiare nebancare.

„Sunt câteva elemente de care ar trebui ținut cont în Parlament, noi le-am expus, să nu inhibe creditarea. IFN-urile care au anumită dobândă mai ridicată umplu un gol în piață. Ele deservesc o anumită cerere. Sunt anumite servicii pe care băncile nu le pot împlini și atunci intră sub aceste instituții”, explică Suciu pentru Europa Liberă.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Purtătorul de cuvânt al BNR crede că raportarea la DAE în cazul creditelor date de IFN-uri nu este corectă.

„DAE nu e relevant în acest calcul pentru că măsoară dobânda anuală, alta e dobânda anuală la un credit de o lună. DAE poate să fie foarte ridicat, iar suma care se dă înapoi la 1.000 de lei să fie de cel mult 100 de lei. În termeni reali, sumele sunt foarte mici”, a spus Suciu.

El crede că o plafonare excesivă din partea Parlamentului poate conduce la inhibarea creditării, deși serviciul oferit de IFN-uri este „foarte cerut de piață”.

Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că Parlamentul a primit un studiu privind nivelul de plafonare a dobânzilor în zona euro, raportul fiind de jumătate – jumătate.

„Parlamentul decide, dar nu cred că vrea să inhibe creditarea pentru o categorie de public. Dacă transformăm o dramă pe care o scoatem în evidență într-o politică publică, nu ne iese întotdeauna. Trebuie să vedem cu discernământ ce vrem să reglementăm și ce vrem să obținem”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR pentru Europa Liberă.

BNR spune clar că nu susține măsurile limitative, deoarece situația creditării este volatilă și ar trebui ca legile să fie schimbate în permanență.

„Nu există un criteriu universal pentru creditare în plafonările pe care le au alte țări. Le au în funcție de tipurile de credit. Nu există doar pentru IFN-uri, ci pentru categorii de persoane. Nu sunt o plafonare universală”, a combătut Suciu și teoria că multe state europene au plafonat dobânzile.

Informațiile parlamentarilor sunt că există peste 260 de IFN-uri care funcționează în acest moment. Băncile au creat IFN-uri proprii pentru a acoperi și populația care nu se poate adresa direct pentru un împrumut.

„În Europa avem capitalizare și nivel de creditare care e peste 100% din PIB, mult peste România. Dacă vrem să recuperăm, trebuie să încurajăm creditarea, nu trebuie să o speriem”, este concluzia lui Dan Suciu în declarația acordată pentru Europa Liberă.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) susține că, în ultimii doi ani, consumatorii au trimis peste 4.750 de cereri de negociere cu băncile și IFN-uri. CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare.

„Aproximativ o treime dintre ele au avut ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, situație în care rolul CSALB este minim (doar aproximativ 10% dintre acestea fiind soluționate direct de către băncile și IFN-urile care au și făcut respectivele înregistrări”, se arată în studiul CSALB.