În lipsa unei reacții a CSM, șapte membri cer asumarea de către statul român a recomandărilor MCV

Judecătorul Andrea Anamaria Chiş, procurorul Florin Deac, judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Tatiana Toader, procurorul Nicolae Andrei Solomon, procurorul Cristian Mihai Ban și judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, transmit, printr-un comunicat de presă că au luat act de „conținutul şi concluziile fără precedent ale Raportului întocmit de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)” şi consideră că acestea corespund întocmai realității actuale din justiţia română.

Cei șapte membri CSM fac un apel public ca recomandările cuprinse în Raport, alături de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, să fie acceptate: „Implementarea tuturor acestor recomandări este imperios necesară şi trebuie asumată în mod responsabil de toate cele trei puteri ale Statului Român, în acord cu atribuțiile lor constituționale”.

„Progresele incontestabile înregistrate pe parcursul mai multor ani, care ar fi trebuit să conducă la ridicarea Mecanismului, au fost anulate pur şi simplu în mod regretabil de acțiuni neconstructive, percepute ca interesate, atât din partea reprezentanților puterilor legislativă şi executivă, cât şi, din nefericire, din partea unor persoane de la vârful sistemului judiciar. În mod constant, majoritatea covârșitoare a magistraților, prin vocea adunărilor generale, precum şi toate organismele internaționale au atras atenția asupra efectelor devastatoare ale unor modificări aduse legislației în domeniul justiției. Cu toate acestea, celelalte două puteri şi un grup restrâns din autoritatea judecătorească au ignorat deliberat aceste avertismente”, transmit cei șapte membri CSM.

Aceștia arată că modificările aduse legilor justiției au vizat, printre altele, crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), „o instituție fără corespondent în state cu tradiție democratică”, și au influenţat negativ procesele transparente şi obiective din evoluția carierei profesionale a magistraţilor, cum ar fi schimbarea regulilor de promovare în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, concentrând "puterea decizională în mâinile unui grup restrâns de membri ai Consiliului dintre cei favorabili acestor modificări, în detrimentul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – organ colegial cu rang constituțional".

"Comisia Europeană a remarcat acutizarea procesului de degradare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, proces care a debutat în anul precedent şi care are consecinţe dintre cele mai grave asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar şi asupra încrederii de care ar trebui să se bucure acesta în societate. Aici s-a ajuns prin atitudinea caracterizată de aroganţă faţă de instituţiile europene şi corpul magistraţilor, de părtinire şi predispoziţie spre conflicte, de lipsă de dialog şi distorsionări ale realităţii, manifestată la cel mai înalt nivel de reprezentativitate a Consiliului", mai arată magistrații.

Cei șapte membri CSM au cerut, pe 16 octombrie 2019, revocarea Liei Savonea din funcția de președinte al Consiliului deoarece și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, a avut acuzații tendențioase la adresa colegilor și a generat stări conflictuale cu ministrul Justiției.

CSM este susceptibil de lipsă de independență și de autoritate, mai ales căse iau decizii de către un număr restrâns de membri, arată raportul MCV publicat marți de Comisia Europeană.

„Pozițiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcționării sistemului judiciar din România, cum ar fi înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților sau numirile în posturi-cheie și apărarea independenței justiției, suscită îngrijorare cu privire la independența instituției și la autoritatea sa. Situația a fost exacerbată și mai mult de modificările aduse legilor justiției, care au făcut posibilă luarea unor decizii cu privire la aspecte esențiale de către un număr restrâns de membri ai CSM”.