Guvernul a aprobat săptămâna aceasta programul de sprijinire a familiilor și persoanelor singure pentru proceduri de fertilizare.
„Prin programul de guvernare ne-am asumat să dezvoltăm politici care să ducă la creșterea natalității”, a spus premierul Nicolae Ciucă, în ședința de Guvern.
„Din păcate anul trecut în România s-au născut cei mai puțini copii, 180.000, iar anul acesta cu 20% mai puțin până acum, dacă e să ne referim la cifrele de anul trecut”, a fundamentat ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, lansarea programului amintit.
Îți mai recomandăm Moștenitorii | Cum te ajută autoritățile să îți crești copiii. „La creșă n-am avut unde să-l dau”Potrivit datelor INS, în 2021 în România s-a înregistrat cel mai mic număr de născuți vii, peste 180.000, de când sunt consemnate aceste date în bazele instituției, în 1930. Rata natalității a fost de 8,2 nou-născuți la mia de locuitori, cu aproape un procent mai puțin decât în 2020.
Europa Liberă a făcut o scurtă sinteză a măsurilor prin care românii sunt încurajați să devină părinți, fie că vorbim de programe explicite de creștere a ratei fertilității, fie de măsuri indirecte, precum alocațiile acordate copiilor.
Sprijin financiar familii și persoane singure fertilizare
Cuplurile și persoanele singure vor putea beneficia din luna octombrie de (maxim) 15.000 de lei pentru efectuarea de proceduri de fertilizare, conform Hotărârii adoptate recent de Guvernul României.
Sunt finanțate maxim trei proceduri anual, iar acestea trebuie să fie recomandate de un medic specialist și să se deruleze la clinici din România. Vor fi finanțați 2.500 de beneficiari în acest an și peste 10.000 începând din 2023.
Programul național de fertilizare al Ministerului Sănătății
Prin sub-programul național de fertilizare și transfer embrionar, cuplurile și femeile care suferă de infertilitate pot beneficia de 22.500 de lei pentru decontarea procedurilor de fertilizare in vitro / transfer embrionar, la recomandarea unui specialist.
Programul se realizează în colaborare cu clinici acreditate pentru derularea unor astfel de proceduri și înscrise în program.
Îți mai recomandăm Moștenitorii | Europa îmbătrânește. Ce soluții sunt pentru încurajarea tinerilor să aibă copii
Programul este distinct de cel lansat recent de Ministerul Familiei, fiind derulat încă din 2011 de Ministerul Sănătății, ca sub-program al Programului Național de Transplant. Programe de sprijinire a fertilizării in vitro au loc și la nivel local, cum s-a întâmplat în capitală sau Constanța.
Sprijin la credite pentru cheltuielile noilor familii
Prin programul Family Start, aprobat de Guvern la final de iunie, statul facilitează și asigură 80% din garanția necesară obținerii unui credit de până la 75.000 de lei pentru acoperirea de cheltuieli necesare întemeierii și întreținerii familiei.
Sunt eligibili tineri cu vârste între 18 și 44 de ani, cu venituri cumulate de până la 7.500 de lei net lunar. Creditul poate fi luat pentru o perioadă de 10 ani, cu perioadă de grație de 5 ani.
Pot fi creditate cheltuieli precum cele de organizare a nunții - maxim 20.000 de lei, cele cu creșa/grădinița/after school-ul, de spitalizare la nașterea copilului, plata chiriei (maxim 300 de euro / lună), avans pentru achiziția unei mașini de 7 locuri, respectiv parte din avansul pentru credit de locuință.
Alocațiile pentru copii
Alocațiile acordate de statul român pentru copiii cu reședința legală în România oscilează între 214 lei (copii și tineri între 2-18 ani) și 427 de lei, pentru cei cu vârste până în 2 ani.
Copiii cu handicap beneficiază de alocații de 427 de lei, până la 18 ani. România se află undeva la mijlocul clasamentului alocațiilor medii din Europa, acesta fiind condus de țări precum Luxemburg, Germania și Italia.
Un proiect de lege inițiat anul trecut propune acordarea de alocații suplimentare, de 600 de lei lunar / copil, în familiile cu minim 2 copii.
Indemnizația de creștere a copilului
În România, părintele beneficiază de concediu de creștere a copilului de 2 ani (trei ani în cazul copilului cu handicap).
În acest interval i se acordă și indemnizație de creștere a copilului, cu condiția să fi realizat venituri impozabile timp de 12 luni, din cei 2 ani anteriori nașterii copilului.
Cuantumul minim al indemnizației este de 1.250 de lei, iar cel maxim de 8.500 de lei lunar. Mamele au dreptul la un concediu de maternitate de 126 de zile, din care minim 42 în perioada post-natală.
Îți mai recomandăm Ce îi așteaptă pe românii care vor fi la pensie peste 20 de aniCei care revin mai repede la serviciu, nu mai beneficiază de indemnizație, pe perioada concediului de creștere a copilului, ci de un stimulent de inserție, de 650 de lei lunar.
O masă caldă în școli
Programul O masă caldă, menit să susțină în special copiii din familii cu venituri reduse, va include începând din acest an școlar peste 300 de școli, mai mult decât dublul anilor anteriori.
Suma alocată pentru masa caldă oferită unui elev a crescut de la 10 lei la 15 lei, bugetul anual estimat fiind de peste 350 de milioane de lei, potrivit Ministerului Educației.
Un program integrat, cu o finanțare și mai consistentă, Masă sănătoasă în școli, ar urma să funcționeze din noul an școlar. Aproximativ 900.000 de elevi ar urma să beneficieze de program.
Îți mai recomandăm Moștenitorii | Între „nu acum”, „e greu cu doi copii” și „nu vreau copii deloc”Venituri de incluziune și deduceri fiscale
Conform unor modificări aduse recent Codului Fiscal, pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, unul din părinți beneficiază de o deducere suplimentară de impozit de câte 100 de lei.
De asemenea, Guvernul a adoptat recent și mai multe modificări cu privire la venitul minim garantat, prin care se acordă și alocația pentru familiile cu venituri modeste.
Familiile cu copii, fără venituri, ori cu venituri nete de maxim 700 de lei lunar, beneficiază de un venit minim de incluziune, de 700 de lei / lunar / adult.