Asociația „Inițiativa pentru justiție”, organizație profesională a procurorilor, cere Secției pentru procurori a CSM să dea aviz negativ propunerii ministrului Justiției ca Giorgiana Hosu să fie viitorul procuror-șef al DIICOT.
„Pentru garantarea independenței justiției nu este suficient ca procurorii care candidează pentru funcțiile de conducere de rang înalt să fie evaluați de către secția pentru procurori din cadrul CSM doar prin prisma proiectului de management și a prestației la interviuri, ci este necesar să fie avute în vedere și elementele de viață profesională sau privată care nu recomandă candidații sau care creează vulnerabilități evidente pentru Ministerul Public”, se precizează într-un Apel public al Inițiativei pentru Justiție, publicat pe site-ul juridice.ro.
Inițiativa pentru Justiție susține că Hosu ar fi dovedit că nu are calitățile necesare pentru a ocupa o astfel de funcție, amintind și de dosarul dosarul „Caracal”, al cărui procuror de caz a fost, despre care susține că a avut „un mod defectuos de gestionare”, dar și de dosarul 10 August.
„Doamna Hosu Elena Giorgiana este procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă. De la reunirea, la 1 iulie 2019, a acestui dosar, instrumentat inițial de Secția Parchetelor Militare a PÎCCJ, cu un dosar al DIICOT privind presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale, nu s-a explicat în ce ar consta infracțiunile care atrag competența direcției și nu s-a comunicat că s-ar fi avansat cu cercetările în vreuna din cauzele reunite”, precizează Inițiativa pentru Justiție.
Asociația susține că lipsa comunicării publice cu privire la evoluția dosarului „10 August” este imputabilă Giorgianei Hosu, în calitatea sa de conducător interimar al DIICOT.
„ (…)procurorul șef-adjunct al DIICOT Hosu Elena Giorgiana a fost procuror de caz în aceste două dosare – inclusiv în perioada în care, urmare a demisiei procurorului-șef, a existat un deficit de personal la conducerea direcției, iar domnia sa a trebuit să asigure conducerea direcției – deși aceste dosare nu se înscriau în linia cauzelor soluționate în cariera sa. Explicațiile posibile sunt două: fie aceasta a efectuat într-adevăr acte de urmărire penală cu o pondere semnificativă, cu afectarea îndeplinirii atribuțiilor specifice funcției de conducere, fie figurează formal, de dragul „gloriei” sau din alte motive, ca procuror de caz, alături de alți procurori, care au efectuat, împreună cu polițiștii delegați, majoritatea covârșitoare a actelor (caz tipic de impostură profesională)”, mai susține Asociația.
Inițiativa pentru Justiție face referire și la apariția în presă a rechizitoriul DIICOT în cazul „Caracal”, considerând că aspectul documentului conduce la „suspiciunea că acesta ar proveni dintr-un calculator al DIICOT”.
„Doamna procuror-șef adjunct Hosu Elena Giorgiana, în calitate de conducător al DIICOT, este prima persoană responsabilă de luarea măsurilor necesare pentru prevenirea unor astfel de incidente, este prima persoană care ar fi trebuit să întocmească un act de sesizare cu privire la o posibilă infracțiune de serviciu (omisiunea sesizării fiind de asemenea infracțiune) și este prima persoană care ar fi trebuit să prezinte public regretele sale familiilor victimelor pentru expunerea la suferințe morale nenecesare prin apariția în presă a rechizitoriului”, scrie Inițiativa pentru Justiție.
O altă vulnerabilitate invocată pe asociația profesională a procurorilor este legată de faptul că soțul Giorgianei Hosu este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, inclusiv în dosare instrumentate de aceasta.
„(…)dosarul 3603/3/2017, care a avut termen la Tribunalul București chiar în ziua anunțării de către ministrul Justiției a propunerii sale)”, precizează Inițiativa pentru Justiție.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe 21 ianuarie, propunerile pentru funcțiile de conducere din marile parchete. Astfel, Gabriela Scutea este propusă pentru conducerea Parchetului General, Crin Bologa ar putea prelua șefia DNA și Giorgiana Hosu este propusă pentru funcția de procuror șef al DIICOT.
Cătălin Predoiu a spus că cei trei au avut cele mai bune proiecte de management și s-au prezentat cel mai bine la interviurile organizate la Ministerul Justiției.
Despre Giorgiana Hosu, ministrul a spus că a avut „un proiect comprehensiv”. „Prestația a fost echilibrată”, a spus Predoiu.
Giorgiana Hosu, în prezent adjunct al DIICOT, a condus, timp de cinci ani, biroul de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul Direcţiei. Ea a intrat în magistratură în 1995. Ulterior a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, până în 2004 procuror în cadrul Parchetului general, iar din 2007 procuror-șef al Biroului de combatere a macrocriminalității economico-financiare.
Este cunoscută pentru instrumentarea dosarului CICO, în care omul de afaceri israelian Sorin Beraru a fost anchetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO.Hosu s-a ocupat şi de dosarul crimelor din Caracal.
Nu deţine terenuri şi nici casă. Câştigă, împreună cu soţul, pensionar MAI, 527.000 de lei pe an, adică 110.000 de euro.
Secția pentru procurori a CSM îi va audia pe cei trei candidați pe 11 februarie, potrivit calendarului anunțat de CSM.