Într-un interviu pentru Europa Liberă, profesorul Oliver Jens Schmitt, autor al biografiei lui Zelea Codreanu, explică ce favorizează ieșirea la suprafață a neolegionarismului românesc, în care se înscrie și AUR.
Principalele idei ale interviului:
- România se confruntă, în prezent, cu ieșirea la suprafață a neolegionarismului subteran care există de ani buni.
- PSD promovează de mult curente antioccidentale, care există și în PNL. Extremiștii se simt încurajați în acest mediu.
- Niciun politician important, om al bisericii sau intelectual nu-i confruntă pe extremiști cu adevărat.
- AUR nu face decât să răspândească frică și ură. Partidul nu are oameni care să poată implementa competent vreo reformă concretă.
- Suveraniștii cred că o Românie neutră poate scăpa de presiunile rusești, dar nu există un spațiu stabil între NATO și Rusia pentru o țară atât de expusă geostrategic precum România.
Europa Liberă: Avem un Bloc Naționalist care reunește toate grupusculele de extremă dreaptă din România. Ce semnificație are acest demers în an preelectoral? Cât de importantă sau periculoasă este reunirea tuturor grupărilor asumate de extremă dreapta?
Această fuziune este doar punctul final provizoriu al unei evoluții care se pregătește de ani. Mobilizarea extremei drepte a început în momentul referendumului privind familia tradițională, care a fost susținut în mod decisiv de BOR.
Referendumul a eșuat, dar structurile organizatorice au rămas. Următorul pas important a fost înființarea AUR, în mediul căruia mișună numeroase alte organizații mai mici. Aceste grupuri variază de la fani radicali ai fotbalului până la frății ortodoxe. Ele sunt foarte active pe rețelele de socializare.
Neolegionarismul, care a fost mai mult în subteran timp de mulți ani, iese acum la suprafață.Oliver Jens Schmitt
Acest lucru este periculos din cauza comportamentului unor instituții și partide importante. Acest fenomen se datorează faptului că acestea au creat o atmosferă socio-politică în care ideile antidemocratice, antioccidentale, antiminoritare și suveraniste pot fi exprimate în mod deschis.
De asemenea, legile împotriva neolegionarismului sunt aparent foarte puțin aplicate. Trebuie spus clar cine susține aceste curente: sunt instituții care au mare stimă în România.
Părți importante ale BOR promovează de mult timp idei ortodoxiste și antioccidentale. Cazuri de neolegionarism în mănăstiri au fost documentate de mass-media din România.
Opinii pro-ruse sunt, de asemenea, exprimate în mod deschis de reprezentanți extremiști ai BOR, cum ar fi Arhiepiscopul de Constanța, care nu întâmpină aproape niciodată o opoziție deschisă din partea altor ierarhi.
Îți mai recomandăm Grupările românești de extremă dreapta se strâng sub o singură umbrelă - Blocul NaționalistPreședintele Academiei Române este unul dintre cei mai importanți purtători de cuvânt ai suveranismului, care, de asemenea, răspândește informații false despre politica UE, cum ar fi faptul că UE vrea să desființeze Crăciunul.
Dintre principalele partide politice, PSD promovează de ani curente antioccidentale, dar există astfel de voci și în PNL. Pe scurt, extremiștii se simt încurajați în acest mediu. Nimeni nu-i confruntă cu adevărat, niciun politician important, om al bisericii sau intelectual.
Nu există nicio reacție publică pe scară largă. Nu este o noutate în istoria României: susținuți de un astfel de sprijin deschis sau tăcut din partea majorității elitelor, au crescut și legionarii.
Europa Liberă: Unul dintre inițiatorii Blocului Naționalist este Honor et Patria, gruparea ultras fondată de liderul AUR. George Simion susține că nu mai are nicio legătură cu această grupare din 2019, de la alegerile europarlamentare. Există indicii care ar putea duce la o concluzie contrară? Conceptual, mai există similitudini de gândire și acțiune între aceste grupări și AUR?
Din punct de vedere politic nu este vorba atât de mult despre a dovedi legăturile personale actuale. Mai importante sunt ideile care sunt reprezentate, iar acestea sunt destul de asemănătoare.
De asemenea, este demn de remarcat faptul că ultrașii români colaborează cu ultrașii sârbi, care, în Serbia, se mișcă, de asemenea, într-un mediu în care există o biserică antioccidentală și politicieni naționaliști. În Serbia, mai apare și importanța crimei organizate în acest mediu.
În România, nu a existat aproape deloc violență politică deschisă din 1989 încoace. Cu toate acestea, atunci când au existat cazuri de agresiune fizică în ultimele luni, în cele mai multe cazuri a fost vorba de AUR.
Comparația cu Serbia poate ajuta la înțelegerea a ceea ce se întâmplă în România, unde fanii radicali ai fotbalului, extremiștii ortodocși și grupurile mici radicale gravitează în jurul unui partid mai mare, care, la rândul său, este înconjurat direct sau indirect de numeroși simpatizanți deschiși și ascunși în partide și instituții de stat.
Europa Liberă: Vedem, în același timp, o nouă radicalizare a acțiunilor AUR. Au fost la SNSPA ca să saboteze deschiderea anului universitar. Cum trebuie să privim această acțiune în contexul în care ea a fost anunțată cu o seară înainte la un post de televiziune de liderul AUR, George Simion?
Deja în anii 1920, pentru legionari, universitatea era un loc central pentru acțiunile lor. Astăzi, astfel de acțiuni au ca scop, în primul rând, intimidarea celor care ar putea exprima alte opinii, adică a tinerilor intelectuali și a profesorilor.
George Simion beneficiază de slăbiciunea, poate și de bunăvoința unei părți a autorităților și a liderilor politici. El procedează pas cu pas și testează ce metode vor fi tolerate.prof. Oliver Jens Schmitt, istoric
Prin anunțul anticipat la televiziune, el creează în mod deliberat un climat de frică, dar poate verifica și dacă și cum vor reacționa autoritățile.
În același timp, el face reclamă acelor funcționari din domeniul științei pe care vrea să îi promoveze într-un sistem dominat de AUR, iar aici îl găsim, printre alții, pe președintele Academiei Române.
Europa Liberă: Pe afișul AUR distribuit la SNSPA apar figurile lui Remus Pricopie, cel care a caracterizat ca fiind „o greșeală strategică” întâlnirea dintre ambasadorul Israelului Reuven Azar și George Simion, și a profesorului Cristian Pîrvulescu, care a avut numeroase opinii critice cu privire la ce reprezintă AUR pe scena politică actuală. Cum putem cataloga aceste manifestări? Vom asista, în perioada următoare, și la alte atacuri la persoană?
Acest lucru face parte din strategia de intimidare deja menționată. Indivizii sunt selectați și atacați personal. Apoi, Simion verifică dacă cei atacați primesc solidaritate din partea altora, a intelectualilor, a oamenilor de știință, a politicienilor.
Dacă această solidaritate nu se materializează, el merge mai departe. Mai presus de toate, mulți oameni curajoși se vor întreba dacă pot risca să continue să critice AUR. Ascensiunea AUR are mult de-a face cu lipsa de curaj civic și cu preferința pentru combinații politice meschine.
Îți mai recomandăm Rectorul SNSPA: Atac „legionaro-fascist” al AUR la deschiderea anului universitarAșa cum am spus, acesta nu este un fenomen nou - este suficient să îi citim pe marii memorialiști ai anilor '30, precum Constantin Argetoianu, pentru a înțelege cum tăcerea, cinismul și carierismul pot face extremiștii atât de puternici încât să scape de sub controlul celor care cred că pot controla sistemul politic.
Astăzi, PSD și PNL cred că au situația sub control. Dar AUR este cea care face propagandă pe teren, în multe sate, așa cum făceau legionarii acum 90 de ani.prof. Oliver Jens Schmitt, istoric
Și, chiar și atunci, politicienii consacrați se arătau cu greu alegătorilor. O altă paralelă este intimidarea: ceea ce începe Simion astăzi, legionarii făceau în anii '30 într-o formă mult mai radicală, cu amenințări și mai târziu chiar atentate asupra profesorilor și rectorilor (la Iași și Cluj). Universitatea din București s-a declarat solidară cu institutul atacat. Ar fi important ca și celelalte universități românești să urmeze acest pas, precum și conducerea Academiei Române, care se pretinde a fi cel mai înalt for al științei din țară și care, prin urmare, ar trebui să apere cu hotărâre libertatea științifică.
Europa Liberă: Nu este pentru prima dată când AUR atacă instituțiile statului. În mai 2023, protestatarii chemați de George Simion să manifesteze împotriva proiectului de lege care prevenea separarea copilului de familie au devastat mai multe mașini ale ambasadelor, au atacat politicieni din partide adverse și au încercat să pătrundă în Palatul Parlamentului. Asistăm la un atac concertat împotriva ideii de stat democratic? Se pot vedea similitudini cu anii 1920?
De fapt, paralelele cu primele zile ale legionarilor sunt evidente. Am enumerat deja câteva dintre ele. Din fericire, nu au existat încă răniri grave și decese, așa cum au fost atunci.
Suveraniștii cred sau se prefac că cred că o Românie neutră poate scăpa de presiunile rusești. Dar nu există un spațiu stabil între NATO și Rusia pentru o țară atât de expusă geostrategic precum România.prof. Oliver Jens Schmitt, istoric
Uităm adesea. Corneliu Zelea Codreanu a fost un criminal care a împușcat un înalt ofițer de poliție. Uităm, de asemenea, că așa-numiții Nicadori și Decemviri, care erau venerați ca un cult de către legionari, au fost cu toții criminali ai prim-ministrului Ion Gheorghe Duca și disidentului legionar Mihai Stelescu.
Cine îl venerează astăzi pe Codreanu, îi afișează chipul sau îl lipește pe stâlpii publicitari face propagandă pentru un criminal și, astfel, face apologia violenței politice.
Cea mai periculoasă paralelă este însă lipsa de reacție din partea statului, a celor mai importante instituții, precum biserica și academia, și a partidelor politice.
Ei subestimează că, dacă democrația este atacată, și ei vor fi afectați. Subestimează faptul că Rusia duce de fapt un război de agresiune împotriva UE și că România nu poate scăpa de el.
Îți mai recomandăm VIDEO | Propagandă și dezinformare. Ce spune de fapt legea despre care AUR susține că dă liber furtului de copiiEuropa Liberă: AUR a anunțat înființarea propriei academii. Ce semnificație are aceasta în contextul atacului la SNSPA? Ce dorește, de fapt, AUR de la viitorii cursanți?
AUR își pregătește în mod sistematic cadrele și le împărtășește propria ideologie. Acest lucru este în contrast cu partide precum PNL, ai căror membri sunt probabil cu greu în măsură să reflecteze asupra istoriei liberalismului în România. De asemenea, PSD este, în primul rând, un cartel de putere cu o organizare riguroasă.
Prin urmare, AUR poate părea cu siguranță atractivă prin încercarea sa de a justifica politica din punct de vedere ideologic. Programul în sine corespunde cu ceea ce se cunoaște din spectrul extremei drepte, prin care se intenționează în mod evident reabilitarea în mod deschis a figurilor proeminente ale extremei drepte istorice.
Concentrarea pe Basarabia este deja absurdă, deoarece George Simion este considerat un agent de influență rusesc acolo și are interdicție de intrare în țară.
Trebuie spus foarte clar: cine vrea cu adevărat să susțină Republica Moldova trebuie să o susțină pe Maia Sandu. Cu toate acestea, mulți autoproclamați „unioniști" nu fac acest lucru. Dimpotrivă, în România există o suprapunere remarcabilă a forțelor pro-ruse și a oponenților Maiei Sandu.
Europa Liberă: Tot recent, au apărut scurgeri de informații din interiorul mașinăriei de propagandă a partidului care arată o organizare strictă. Oamenii au obligația să raporteze la final îndeplinirea sarcinii primite. Cum caracterizați acest demers?
AUR a fost zguduită recent de numeroase scandaluri provocate de comportamentul necorespunzător al politicienilor acestui partid.
Ca și alte partide extremiste, AUR atrage și multe figuri marginalizate, fripturişti, oameni frustrați, cu sentimentul de răzbunare împotriva ordinii sociale, oameni cărora le place să exercite puterea.
Pentru a evita ca partidul său în plină dezvoltare să se destrame, Simion are nevoie de mai mult control. Aici nu se deosebește cu nimic de liderii altor partide extremiste de succes.
El are mai multe posturi de oferit decât candidați buni pentru a le ocupa - prin urmare, are nevoie de cadre mai bine pregătite și mai disciplinate.
De altfel, marele model al extremiștilor de dreapta de astăzi, Corneliu Zelea Codreanu, a eșuat tocmai din cauza acestei probleme. În cele din urmă, a pierdut controlul asupra mișcării sale.
Europa Liberă: AUR este, de asemenea, primul partid care a început deja campania electorală pentru alegerile din 2024. Nu doar cu afișe electorale și cu fluturași clasici. În diaspora, a apărut o revistă cu mesaj putiniste, despre care unii dintre cei care au primit-o spun că ar fi fost distribuită de membrii AUR. Care e semnificația?
AUR se află, de fapt, într-o permanentă campanie electorală. De asemenea, ajunge la oameni și atunci când nu sunt alegeri. Iar acest lucru le dă multor oameni sentimentul că sunt ascultați și luați în serios.
PSD și PNL, dar și celelalte partide, sunt interesate de populație doar înainte de alegeri; pe teren, în sate, în cartiere, la festivaluri, în locurile de întâlnire ale diasporei și - foarte important - în social media, sunt mult mai slabe.
Deloc de neînțeles, mulți oameni percep acest lucru ca fiind aroganță din partea celor puternici, un sentiment pe care îl putem observa și în democrațiile mai stabile. Și asta este ceea ce face ca AUR să fie atât de periculoasă.
Dar trebuie subliniat și în acest punct: ascensiunea AUR nu este un fenomen natural de neoprit, ci este creat de oameni și poate fi oprit și de oameni. Dar, în acest moment, se pare că societatea românească nu are puterea de a face acest lucru.
Îți mai recomandăm Bătălia electorală pentru diaspora | „Țara mea”, prima revistă cu mesaje putiniste și antioccidentale distribuită în comunitățile de româniEuropa Liberă: Cum va influența, în opinia dumneavoastră, contextul european actual alegerile din 2024. Care va fi cel mai mare risc legat de ultranaționalism? Există voci care susțin că vom asista la o erodare electorală a AUR până anul viitor.
La nivel european, problema centrală este reprezentată de migrația ilegală în masă din spaţiul islamic și din Africa. În România, în schimb, este vorba de buna guvernare, adică de servicii de stat foarte concrete, precum spitale, drumuri sau educație.
Ar fi șansa celorlalte partide, în special a celor care susțin integrarea României în UE și NATO, să definească temele unei politici clasice de reformă și să le prezinte alegătorilor: reforma sistemului de sănătate, o ofensivă majoră în politica educațională, esențială și pentru stabilizarea democrației; o nouă strategie în domeniul transporturilor.
România nu are nevoie doar de drumuri mai bune, ci de un CFR care să facă parte dintr-un spațiu european modern de transport. Așa cum arată ultimul raportaj al Recorder, armata trebuie să facă și ea obiectul unei reforme fundamentale.
Epoca lui Klaus Iohannis a însemnat ani de oportunități ratate. Ascensiunea AUR are mult de-a face cu speranțele înșelate din 2017-2018.
Este necesar să se cucerească din nou energia pozitivă, multele talente din țară și din diaspora, pentru a aborda reforme pe care cât mai mulți cetățeni să le perceapă foarte concret: tratament corect și modern în spitale, profesori bine plătiți și motivați pentru elevi care nu doar că știu să citească, să scrie și să calculeze, ci și să se bucure să o facă; trenuri moderne care să ducă călătorii confortabil prin țară ca în Italia sau Franța.
AUR nu face decât să răspândească frică și ură, nu are nimic pozitiv de oferit și nici nu are cadre care să poată implementa cu competență vreo reformă concretă.
Îți mai recomandăm Acuzații de viol la o școală de vară a AUR. Partidul neagă, Poliția a început o anchetăDar a spera pur și simplu că AUR va fi cumva slăbit, ca și cum ar fi vorba de o forță majoră, este, în opinia mea, nu doar comod, ci și iresponsabil din punct de vedere politic.
Oliver Jens Schmitt
Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena și unul dintre cei mai obiectivi istorici ai fascismului în Europa de Est și perioadei interbelice românești.
Din 2017, este președintele Secţiei Filozofie/Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe. Printre cărțile sale, traduse în mai multe limbi, inclusiv română, se numără: „Kosovo: Kosovo. Scurtă istorie a unui ţinut central-balcanic", „Skanderbeg. Noul Alexandru din Balcani", „Albanezii. O istorie între Orient şi Occident".
În 2017, în România a apărut cartea sa „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și decăderea 'Căpitanului'“, iar, un an mai târziu, „România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie".
Ultima carte publicată în limba română este Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române: 1918 -2023.
Oliver Jens Schmitt este și un foarte bun vorbitor de limba română.