Nu era nevoie de un reprezentant al SUA pentru monitorizarea corupției în România și Bulgaria, explică Alina Achim-Inayeh, șefa Black Sea Trust, German Marshall Fund în interviul acordat Europei Libere. Statele Unite și UE se preocupă de mai multă vreme să încurajeze o schimbare de regim în Iran, mai spune experta, care subliniază și faptul că România nu mai are expertiză în regiunea Orientului Mijlociu, regiune care va rămâne de interes în următoare perioadă de timp.
Europa Liberă: Se schimbă echilibrul de putere din regiunea Mării Negre în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu?
Alina Achim-Inayeh: „Echilibrul de putere s-a schimbat la Marea Neagră odată cu ocuparea Crimeei de către Rusia. Tot ce se întâmplă acum în Orientul Mijlociu nu afectează acest echilibru, cel puțin deocamdată”.
Europa Liberă: Există premise ca Rusia să legalizeze în favoarea ei situația Crimeei și a Donbasului, folosindu-se de ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu?
Alina Achim-Inayeh: „Cred că Rusia e total indiferentă, dacă situația Crimeei va fi sau nu legalizată. Crimeea a fost luată pentru totdeauna, este de facto a Rusiei și este un lucru recunoscut implicit de toate marile puteri. Despre Crimeea nu se mai vorbește”.
Europa Libera: Anul trecut au avut loc în proximitatea Mării Negre două summit-uri importante, între Rusia, Turcia și Iran. Ar fi posibilă o astfel de alianță ad-hoc în noile împrejurări?
Alina Achim-Inayeh: „Toate alianțele Rusiei sunt ad hoc. Rusia, la el ca Iranul este foarte tranzacțională. Turcia mai puțin. Deci da, orice fel de alianță care servește interesele Rusiei este posibilă și văd posibilă o astfel de alianță, dar numai tranzacțională, pe anumite subiecte. Nu cred că poate fi vorba despre o înfrățire a celor trei țări, pentru un parteneriat pe termen lung.”
Europa Liberă: În ceea ce se întâmplă acum în Orientul Mijlociu, această alianță poate funcționa?
Alina Achim-Inayeh: „Din câte îmi dau seama alianța dintre Rusia și Iran funcționează, nu a fost niciodată amenințată de nimic: funcționează, politic, economic, militar. Situația din Orientul Mijlociu nu face decât să cizeleze și mai bine această alianță. Turcia este pe un teren oarecum mai nesigur, fiindcă are de stins mai multe focuri pe care le-a aprins în jurul ei: Siria, Libia, Israel, Estul Mediteranei plus propria situație internă. Și da, Turcia se va alia cu Rusia și cu Iranul de câte ori va fi în interesul ei, dar pentru Turcia nu va fi niciodată un parteneriat pe termen lung, nici cu Rusia, nici cu Iranul”.
Europa Liberă: Dar care ar fi partenerul pe termen lung al Turciei?
Alina Achim-Inayeh: „Nimeni. De ce-ar avea nevoie Turcia de un partener pe termen lung? Noi am crezut cu toții că NATO este partenerul pe termen lung al Turciei. Turcia rămâne în continuare un membru NATO, care-și îndeplinește responsabilitățile la Marea Neagră, chiar dacă la limită. Nu știm, însă, dacă Turcia este un partener pe viață al NATO”.
Your browser doesn’t support HTML5
Scenarii: SUA susțin schimbarea în Iran. Se amână al Treilea Război Mondial?
Europa Liberă: Care ar fi scenariul cel mai negru, după reluarea ostilităților în Orientul Mijlociu?
Alina Achim-Inayeh: „Scenariul cel mai negru, dar în care eu nu cred, este al Treilea Război Mondial, despre care vorbesc inclusiv adolescenții. E un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil. Ceea ce înseamnă că trebuie să fim pregătiți, să-l prevenim. Există și alte scenarii, cu valuri de migranți sau cu atentate teroriste pe teritoriul SUA și cred că acesta din urmă este scenariul cel mai probabil. Occidentul trebuie să fie vigilent și pregătit pentru toate aceste scenarii. Mesajele principalilor lideri arată din fericire că ei doresc o intensificare a acțiunilor pe plan diplomatic, nu pe plan militar”.
Europa Liberă: Scenariul cel mai bun pentru Orientul Mijlociu și regiunile din proximitate ar fi acela în care totul se va termina după negocieri intense în următoarele săptămâni?
Alina Achim-Inayeh: „Da, numai că, pentru a se termina totul în următoarele săptămâni, după negocieri intense, trebuie să se întâmple ceva. Să fie un schimb. Să fie un aranjament, pentru că Iranului trebuie să i se spele onoarea. Trebuie să primească ceva.”
Europa Liberă: Ce-ar putea primi?
Alina Achim-Inayeh: „Ceea ce ar dori iranienii să primească, dar nu li se va da, este dreptul de a îmbogăți uraniu, dar acest lucru nu poate fi acceptat, ar fi o mare prostie să se accepte. Ar putea primi avantaje economice, s-ar putea termina discuțiile despre sancțiunile împotriva Iranului, deci în plan economic ar exista posibilitatea să primească ceva. Lucrul despre care se vorbește foarte puțin, când se discută situația legată de Iran, este situația internă din această țară. Acolo e o situație complicate și foarte volatilă. Poate că scenariul pozitiv, ar fi ca tot ceea ce s-a întâmplat și ceea ce va urmă să se mai întâmple să ducă la o schimbare a regimului intern din Iran.”
Europa Liberă: O revoluție?
Alina Achim-Inayeh: „O revoluție, da, pentru a închide cercul după revoluția islamică”
Europa Liberă: Această schimbare ar putea avea loc doar prin dorința iranienilor, deci doar din interior?
Alina Achim-Inayeh: „Nu. Nu cred că această schimbare ar putea avea loc doar din interior, dar știm că există forțe care lucrează din exterior pentru această schimbare. Nu este nimic nou, dar este un context în care nu doar că se poate vorbi de această schimbare, dar se și va putea purcede într-un fel sau altul spre ea”
Europa Liberă: În sensul că SUA și UE susțin deja o astfel de schimbare?
Alina Achim-Inayeh: „Da”
Europa Liberă: China cum va juca în această ecuație?
Alina Achim-Inayeh: „China este prezentă în această regiune, cum este prezentă cam peste tot, destul de viguros și are prezență economică viguroasă în Orientul Mijlociu. De când s-a inflamat situația am observat că Beijingul a fost o prezență destul de tăcută pe scena internațională. Interesele Chinei sunt întotdeauna strategice din punct de vedere economic. China nu vrea dominație politică, nu dorește alianțe politice, o interesează să aibă în propriul buzunar puncte strategice din economia diferitelor țări și regiuni, inclusiv din Orientul Mijlociu.
Europa Liberă: Cu toate acestea, China are un buget imens pentru apărare
Alina Achim-Inayeh: „Da, dar până acum, în afara Mării Chinei de Est, unde este un alt fel de conflict, China nu s-a implicat în niciun fel în zona atlantică ”
Your browser doesn’t support HTML5
Ce semnal transmite doborârea avionului ucrainean în Iran?
Europa Liberă: Ce semnal transmite doborârea avionului ucrainean lângă Teheran, în Iran?
Alina Achim-Inayeh: „În primul rând, că orice se poate întâmplă și că lucrurile cele mai puțin probabile se pot întâmpla. Mai transmite faptul, că Iranul este foarte serios, își va urmări interesul, va urmări să obțină cât se poate de mult din această situație. Nu cred că Iranul va merge pe un conflict militar, pentru că este în inferioritate. Dar semnalul este foarte clar, suntem pe poziții și nu vom ceda, până ce nu primim ceea ce vrem.”
Europa Liberă: Va cere Iranul în negocierile pe care le va avea, ceea ce vrea cu adevărat?
Alina Achim-Inayeh: „Acest lucru depinde de cât de tare simt ei că sunt pe poziție. Iranul nu a fost niciodată timid în a-și exprima intereselor”
Europa Liberă: Inclusiv deținerea armei nucleare
Alina Achim-Inayeh: „Da, a cerut tot timpul să aibă dreptul să îmbogățească uraniu. Nu a fost niciun ascunziș aici. Atunci când acest lucru le-a fost negat, ei au continuat să meargă mai departe, dar acest lucru este altceva”
Europa Liberă: Cum afectează evoluția Orientul Mijlociu, alegerile din SUA?
Alina Achim-Inayeh: „Deja în Camera Reprezentanților din Congres, s-a votat limitarea puterilor prezidențiale în ce privește lansarea operaţiunilor militare împotriva Iranului . E clar că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu are un impact direct și că se încearcă să se profite de haosul. Cât de mult sau cum influențează electoratul, în nici un caz în sens negativ. Asasinarea lui Bin Laden i-a adus Obama multe procente în plus la alegeri. Cred că la fel se întâmplă și acum cu Trump.
Europa Liberă: Bin Laden era mult mai cunoscut decât Soleimani
Alina Achim-Inayeh: „Da, dar Iranul este la fel de cunoscut ca stat terorist, iar suprapunerea peste Soleimani se face automat. Deci e bine. Sigur că până la alegeri se mai pot întâmpla multe, dar eu cred că Donald Trump a câștigat și câștigă puncte.”
Europa Liberă: SUA trimit o reprezentantă care să monitorizeze corupția și justiția în România și Bulgaria. E un semnal mai degrabă pozitiv, sau negativ?
Alina Achim-Inayeh: „Părerea mea e că nu era nevoie de acest reprezentant. Toate informațiile necesare vin sau au venit de la ambasadele celor două țări. Ambasada SUA din România a fost tot timpul foarte vocală în ce privește subiectul corupției. Apoi, Departamentul de Stat a fost foarte-foarte vocal pe acest subiect. Logistic vorbind un astfel de reprezentant nu-și are rostul fiindcă toate informațiile sunt acolo. Ar putea fi un gest de apropiere de UE, de a demonstra că SUA sunt la fel de preocupate de subiectul justiției și corupției din cele două țări. În plus, tot ceea ce înseamnă illiberalism, corupție a devenit preocuparea serioasă a administrației Trump. Ceea ce este în același timp și un mesaj intern în Statele Unite, fiindcă administrația Trump nu a fost acuzată niciodată de corupție, dar a fost acuzată de populism, naționalism, izolaționism. Ar putea fi o încercare de a arăta că această administrație promovează valorile democrației și liberalismului.”
Europa Liberă: Poate că Ungaria și Polonia ar fi avut mai multă nevoie de o astfel de monitorizare?
Alina Achim-Inayeh: „Cu siguranță, mai mult și cu siguranță Ungaria. Ungaria nu are, însă, investiții militare americane atât de mari ca România. Dacă ar fi pus un reprezentant pentru problema anticorupției în Polonia, ar fi ieșit un scandal îngrozitor. Pe care cred că administrația Trump a vrut să-l evite”.
Europa Liberă: În sensul că, România și Bulgaria primesc pe mutește această monitorizare.
Alina Achim-Inayeh: „Exact. Nu au niciun fel de reacție. Să ne amintim de reacțiile Poloniei din trecut, când a fost acuzată de corupție de SUA, cât de vocală a fost, cât puternic supărată a fost, cât de tare și-a susținut punctul de vedere, chiar dacă era greșit. Deci dacă acest reprezentant era și pentru Polonia, ar fi fost foarte ușor ca Varșovia să pună virgulă în acest subiect. Ar fi ieșit un scandal foarte mare.”
Your browser doesn’t support HTML5
„Există o falie între UE și SUA”
Europa Liberă: Există puncte de vedere diferite între UE și SUA în multe privințe. Ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu mărește această falie trans-atlantică?
Alina Achim-Inayeh: „Ceea ce se întâmplă acum în Orientul Mijlociu, par să aducă împreună și SUA și UE împotriva Iranului și împotriva protejării față de viitoare eventuale acte teroriste despre care cele două părți au și vorbit deja. Pe termen scurt, declarațiile liderilor SUA și UE sunt asemănătoare, chiar dacă la început au fost diferite. Falia dintre UE și SUA există și se adâncește, iar eventuala venire la Casa Albă a unui nou președinte în noiembrie nu va lipi falia în mod automat.
Europa Liberă: Se vorbește în presa internațională despre capacitatea Iranului de a lovi cibernetic Occidentului. Cât de probabilă e această eventualitate.
Alina Achim-Inayeh: „Occidentul este foarte vulnerabil, nu doar față de Iran sau China, ci și față de Rusia. Și România cu atât mai mult. Pentru că odată ce sunt create toate aceste sisteme în care electricitatea, apa, transporturile sunt informaționalizate, statele devin vulnerabile. Sistemele de apărare ale Vestului totdeauna au fost cu un pas în urma hackerilor care atacă. Au fost astfel de atacuri cibernetice recent, în Ucraina, în mai multe state europene.
Europa Libera: Are Iranul capacitatea de a îngenunchea Europa cu arme cibernetice?
Alina Achim-Inayeh: „Nu știu dacă întregul Occident, dar pentru anumite țări da, cred că Iranul are această capacitate de a le lovi. Au fost exemple din trecut, în care diferite atacuri cibernetice au fost atribuite unor actori din Iran. Că erau independenți sau statali, nu știm, dar în Iran e greu de crezut că pot fi independenți. România, însă, e foarte vulnerabilă.
Europa Liberă: De ce?
Alina Achim-Inayeh: „Pentru că nu a investit destul în această zonă, pentru că nu se ocupă să găsească sisteme noi și moderne care să o protejeze și care să fie la nivelul atacatorilor. Țările baltice au investit, spre exemplu, enorm pentru a se proteja. În România nu există o preocupare a statului, a guvernului pentru a dezvolta protecții cibernetice. România nu are priorități în acest sens. Mereu prioritățile sunt în jurul certurilor interne, bătălia pe felia de cașcaval, celelalte probleme legate de exterior aproape că nu există. La întrebarea pe care ați pus-o mai devreme despre cum ar putea România valorifica dezvoltările din Orientul Mijlociu, nu pare a fi o preocupare prioritară. Altele sunt preocupările.”
Europa Liberă: Dar, ar putea câștiga România mai multă greutate prin poziționările sale?
Alina Achim-Inayeh: „În acest moment când jocul se face la un nivel mult prea înalt, cred că România face bine ceea ce face, dar nu o face cu program, ci doar stand liniștită și observând cum se aliniază lucrurile. Poate, că acum e momentul ca liderii autohtoni să evalueze în ce măsură România mai are expertiză în Orientul Mijlociu. În ce măsură mai avem oamenii în instituții sau în afara lor, care pot fi competenți în această zonă. Și dacă ne dăm seama, și cred că e momentul să ne dăm seama, că nu mai avem expertiza necesară, să facem ceva în acest sens”
Europa Liberă: În urmă cu 30 de ani expertiza era mai bună?
Alina Achim-Inayeh: „Mult mai bună. Și prezența românească din punct de vedere economic și politic era foarte solidă. În Orientul Mijlociu sunt foarte multe oportunități economice, despre care nu se vorbește aproape de loc în România, iar această zonă va rămâne o parte importantă a vecinătății UE.”