20 de ani de DNA. De ce se tem și actualii politicieni de anticorupție

A trecut aproape un an de când președintele Klaus Iohannis și-a adus aminte de anticorupție. Ultima oară, în decembrie 2021, de Ziua Internațională Anticorupție și azi, când s-au împlinit 20 de ani de la înființarea PNA (Parchetul Național anticorupție), transformat ulterior în DNA.

Ziua Internațională Anticorupție și „20 de ani de luptă împotriva corupției”, două momente festive și doar cuvinte de laudă. Unele care, în contextul contestatelor modificări ale legilor justiției, încetinirii activității DNA și acuzelor de furt intelectual care vizează vârful guvernului- premierul și ministrul Educației- par rupte de realitate. Voit sau nu.

Ce se ascunde în spatele festivismului

Președintele Iohannis s-a lansat în aprecieri de ordin general despre importanța luptei anticorupție, progresele DNA, care a ajuns un „reper în regiune și în Europa”, sau despre cum „fiecare pas” în combaterea corupției va aduce România „mai aproape de încheierea MCV și de aderarea la spațiul Schengen”. A menționat însă faptul că „reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene”.

Afirmațiile președintelui sunt însă tardive și inutile pentru că, de două săptămâni, legile justiției se votează pe repede înainte în parlament fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția.

Mai mult, nu s-a ținut cont de amendamentele asociaților de magistrați și ale opoziției, așa încât legea privind organizarea CSM a trecut cu o serie de prevederi extrem de grave pentru buna funcționare a justiției și cariera magistraților, așa cum a arătat Europa Liberă.

Chiar marți, când Klaus Iohannis marca 20 de ani de DNA, deputații au adoptat proiectul de lege privind organizarea judiciară.

Majoritatea PSD-PNL-UDMR a votat pentru sporirea puterilor judecătorilor șefi, pentru distribuirea aleatorie a dosarelor și numirea judecătorilor prin regulament intern, nu prin lege.

Lecțiile trecutului și interesul politicienilor pentru un DNA cu frâna trasă

Problema de substanță la împlinirea a 20 de ani din momentul în care fostul premier Adrian Năstase a înființat Parchetul Național Anticorupție (PNA), doar o bifare a cerințelor Comisiei Europene, este că, din nou, clasa politică vrea să pună justiția sub control politic și să aibă un DNA care lucrează cu motoarele reduse.

Au tot interesul, pentru că au învățat din experiența anilor când în fruntea DNA s-au aflat Daniel Morar și mai ales Laura Codruța Kovesi, perioadă în care mulți demnitari de rang înalt, considerați intangibili și care își creaseră adevărate rețele de corupție au ajuns la închisoare. Să amintim de Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Relu Fenechiu, Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea. Sunt doar câțiva dintre „peștii mari” prinși în plasa procurorilor anticorupție, după cum recomanda comisarul european Gunter Verheugen.

Au învățat actualii politicieni și din evenimentele din perioada Liviu Dragnea când au avut loc cele mai dure atacuri împotriva justiției și a statului de drept, care au reușit parțial să distrugă legislația penală construită în anii anteriori. Au învățat că atacurile frontale la independenta procurorilor și modificarea legislației pot provoca furia populației, care răbufnește în stradă, după cum s-a întâmplat la marile mitinguri de protest de atunci. Mai mult, atrag oprobiul Bruxelles-ului și al Statelor Unite. Avertismentele extrem de dure, ostracizarea României au avut consecințe pe termen lung.

Masacrarea legilor justiției și a Codurilor Penale, loviturile aplicate DNA prin așa numita comisie specială condusă de Florin Iordache au fost desăvârșite de diverse decizii ale Curții Constituționale, aflată sub controlul PSD.

Iar înființarea Secției Speciale de Investigare a infracțiunilor comise de magistrați a redus drastic competențele DNA, care nu au fost restabilite nici prin noile legi ale Justiției. Cum, de altfel, nu au fost reparate multe dintre stricăciunile aduse legilor justiției în perioada Dragnea.

Situația grea a DNA va deveni și mai grea după adoptarea legilor justiției

Situația DNA e mult mai proastă acum decât în trecut, dar nu e vorba de o prăbușire a instituției, spune pentru Europa Liberă procurorul Bogdan Pîrlog, copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție.

„Situația DNA este mai proastă decât era din motive obiective. Modificările legislative din 2018 i-au luat din competență, din mijloacele de funcționare, asaltul permanent al unei părți a media timp de aproape un deceniu a făcut să devină tot mai puțin atractivă, cred că gradul de ocupare e undeva spre 50%. DNA a pierdut din mijloacele și instrumentele operative și legale, plus deciziile Curții Constituționale care au reinventat abuzul în serviciu, au înlăturat anumite tipuri de mijloace specifice și de probe. Toate astea la un loc au creat o situație extrem de grea acestei instituții, dar și o imagine artificială de prăbușire”, spune Bogdan Pîrlog.

Și președintele Klaus Iohannis s-a referit, în mod convenabil, la acea perioadă, implicarea lui în blocarea faimoasei OUG 13 rămâne de neconstestat, dar a trecut sub tăcere celelalte aspecte.

„Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate sunt doar câteva aspecte care au influențat activitatea și rezultatele instituției”, a spus președintele la evenimentul dedicat celor 20 de ani de funcționare a DNA.

Scuza invocată de ministrul justiției Cătălin Predoiu pentru modul în care a fost rezolvată chestiunea Secției Speciale este cea cunoscută: este singura care a fost acceptată de sistemul judiciar.

„Cunosc și nemulțumirea dumneavoastră legată de neîntoarcerea competențelor după desființarea SIIJ, competențe pierdute în 2018, dar reamintesc că soluția aleasă de minister și legiuitor a fost singura acceptată de majoritatea reprezentanților sistemului judiciar aleși în CSM, împrejurare care sugerează atât anumite concluzii pentru trecut, cât și estimări legate de viitor”, a spus Predoiu.

Politicienii, încurcați de un DNA puternic. Cazurile Ciucă și Iohannis

Este limpede că politicienii din actuala coaliție de guvernământ nu vor să mai repete niciuna dintre experiențele ultimilor ani. Un DNA și o justiție puternică îi încurcă, dar nici nu vor să ajungă paria în ochii partenerilor occidentali.

În plus, mai intervin și interesele personale, nu puține la număr. Premierul Nicolae Ciucă, de exemplu, ar putea fi vizat de un dosar privind metoda prin care dosarul său a fost distribuit către un judecător, afiliat liberalilor, care a anulat toate sesizările și apoi s-a pensionat.

Însuși Klaus Iohannis ar putea să nu se simtă confortabil dacă DNA va deschide un dosar privind achiziționarea a 600 de mașini BMW de către Poliția Română de la firma Automobile Bavaria deținută de unul dintre prietenii președintelui. Caietul de sarcini ar fi fost unul cu dedicație pentru acesta, a scris liderul USR Cătălin Drulă pe Facebook.

Întrebat despre afacerea BMW, șeful DNA, Crin Bologa, a răspuns că „orice e posibil” și că DNA s-a autosesizat și altă dată din „surse deschise, cum ar fi presa, de absolut orice a apărut în spațiul public despre suspiciuni de corupție sau suspiciuni de săvârșirea unor fapte de competența noastră”.

Sunt condiții în care e puțin probabil ca politicienii să aibă aplecarea spre întărirea DNA și a justiției în general și nu spre slăbirea ei. Procurorul Bogdan Pîrlog spune că modificarea legilor justiției va aduce DNA într-o poziție și mai proastă.

„Legislația se modifică acum în rău, va îngreuna și mai mult activitatea DNA. Mă refer la creșterea perioadei minime pentru a putea accede la DNA, bazinul de recrutare era oricum scăzut, va fi redus și mai mult. Nu se poate compara funcționarea DNA-ului când avea tot suportul din toate segmentele societății cu DNA-ul de acum”.

Justiția a fost slăbită în ultimii ani chiar sub auspiciile celor care promiteau că vor lupta pentru independența ei de factorul politic și că vor repara legislația. Mai mult ca oricând magistrații critici, aceiași care lua poziție și în timpul regimului Dragnea, au ajuns să fie hărțuiți.

Cel mai bun exemplu este cazul judecătorului Cristi Danileț, exclus de trei ori din magistratură pentru motive hilare. Alți magistrați au fost sancționați de Inspecția Judiciară și de CSM doar pentru că au ridicat vocea împotriva unor abuzuri, metodă clasică de a inhiba sistemul.

Situația deloc încurajatoare a justiției în general și a DNA în particular vine pe fondul unei dezamăgiri a populației, combinată cu crizele profunde prin care trece întreaga Europă, războiul din Ucraina și criza energetică, care permite politicienilor să revină la mai vechile practici de încorsetare a independenței justiției.