Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a explicat, într-un interviu pentru agenția rusă de știri TASS, că speră ca politicienii români să înțeleagă că normalizarea relațiilor dintre România și Rusia ar putea spori capacitatea țării de a participa la soluționarea problemelor din statele vecine, cum ar fi Republica Moldova sau Ucraina.
„În prezent, relațiile dintre România și Rusia nu pot fi considerate nici normale, nici satisfăcătoare din niciun punct de vedere. Eu vreau să spun că viața lângă un imperiu nu este niciodată convenabilă pentru țări precum România, astfel că nu sunt foarte plăcute toate amintirile istorice. dar cea mai mare eroare ar fi să absolutizăm aceste amintiri neplăcute și să nu găsim nimic bun în trecut”, a spus Ion Iliescu pentru TASS, citat de Mediafax.
Fostul președinte a mai explicat că „în esență relațiile sunt bune, atunci când vrem să fie bune. Până acum, în România nu este nevoie să fie relații bune cu Rusia. În Ungaria, da, în Polonia, da, în Cehia, da, în Slovacia, da. Chiar și în țările baltice. Și apropo, cred că aceste țări ar avea mai multe motive de nemulţumire la adresa Rusiei, dat fiind trecutul comun. Dar, dat fiind că este nevoie de relaţii normale, nu au mai folosit istoria ca instrument de blocaj. Şi nu cred că aceste ţări au devenit ca efect membre mai puţin responsabile ale NATO şi UE”.
În opinia lui Ion Iliescu, „politica externă a României trece acum printr-un moment prost, îi lipsesc perspectivele şi imaginaţia. Sper că politicienii români vor înţelege că normalizarea relaţiilor cu Rusia va extinde, în afară de schimburile comerciale şi culturale, capacitatea României de a participa la soluţionarea problemelor din ţările vecine, inclusiv din Moldova şi Ucraina, unde, în mod natural, are interese”.
Despre Revoluția din 1989, fostul președinte afirmă că „adevărul este simplu și îl știe toată lumea: măsurile dure de austeritate din anii 1980 au condus la o stare accentuată de nemulţumire în societate, care s-a transformat într-o revoltă violentă în decembrie 1989 şi a devenit revoluţie. Adevărul despre revoluţie include şi incapacitatea societăţii din România de a crea o alternativă politică şi civică, aşa cum s-a întâmplat în Polonia, în Ungaria şi Cehoslovacia, situaţii care au asigurat o tranziţie paşnică spre democraţie”.
Pentru Ion Iliescu, dosarul Revoluției reprezintă „o serie de acțiuni absurde, care nu demonstrează nimic, dar care pot fi folosite pentru scopuri politice de uz intern. Ideea de crime împotriva umanităţii, de care sunt acuzat, este invenţia unui român”.
„Principalele probleme din România - economia rămasă în urmă, sărăcia, polarizarea socială - nu pot fi rezolvate prin acuzaţii fantasmagorice şi dosare fabricate. Revoluţia din România a fost o manifestare a demnităţii naţionale. Oamenii au vrut libertate, democraţie şi respectarea muncii, iar acum vor aceleaşi lucruri. Însă unii oameni uită cum s-a produs explozia socială din 1989, iar acum merg pe calea creată de politicienii vinovaţi de suferinţa poporului. Nu este corect. Negarea istoriei, manipularea acesteia ne vor duce acolo, dacă nu suntem atenţi şi nu abordăm lucrurile cu responsabilitate”, a mai spus Ion Iliescu, potrivit sursei citate.
Ultima apariție publică a lui Ion Iliescu a fost în martie 2017, atunci când s-a prezentat la Parchetul General, fiind citat de procurori în dosarul Revoluției. În acest dosar fostul președinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Rus Iosif, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați de crime împotriva umanității. Procesul Revoluției a fost amânat până anul viitor, următorul termen este programat pentru 21 februarie 2020.