Judecătorii susțin că reexaminarea este esențială pentru garantarea dreptului cetățenilor la o justiție independentă și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
„Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituțional și retorica publică îndreptată împotriva magistraților indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiției de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat Dana Gîrbovan, președinte UNJR.
UNJR îi cere peședintelui să-și exercite rolul constituțional de garant al echilibrului între puterile statului și să retrimită legea în Parlament pentru o dezbatere reală și consultarea sistemului judiciar, în acord cu recomandările Comisia de la Veneția privind modificările ce privesc statutul magistraților.
Judecătorii spun că legea a fost adoptată într-un climat de presiune publică intensă asupra sistemului judiciar, însoțit de campanii de denigrare, fake news și dezinformare la adresa magistraților.
În cererea adresată președintelui, UNJR susține că, în baza actului normativ, nu se va face o reformă autentică a sistemului de pensii și că legea este doar o măsură cu caracter punitiv, prin care se fac presiuni asupra judecătorilor să influențeze soluțiile pronunțate în cauzele în care cetățenii se judecă cu statul.
UNJR invocă în sprijinul celor susținute declarații ale unor lideri politici din coaliția de guvernare și face referire directă la o declarație a premierului Ilie Bolojan despre competențele din justiție delegate de lumea politică.
„Covingerea Premierului Ilie Bolojan că puterea judecătorilor de a decide în cauzele cu care sunt sesizaţi este delegată acestora de către «lumea politică» reflectă mentalitatea stalinistă a acestuia în raporturile dintre puterea executivă și puterea judecătorească, în care Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate de către judecători, care sunt corecte și care nu“, spune UNJR.
De asemenea, UNJR critică și declarațiile senatorului USR Cristian Ghinea privind necesitatea scoaterii CSM „de sub controlul magistraților”, precum și pozițiile exprimate de ministrul Apărării Radu Miruță despre pensiile de serviciu.
UNJR spune că astfel de mesaje întăresc percepția că modificările legislative sunt o sancțiune aplicată judecătorilor pentru soluții considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în cauze penale sensibile.
Judecătorii spun că plasarea judecătorilor în relație de dependență față de executiv va afecta capacitatea lor de a soluționa imparțial litigii în care cetățenii se adresează instanțelor împotriva statului, guvernului sau altor autorități publice.
Totodată, asociația susține că legea conține deficiențe majore, inclusiv prin încălcarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, inechități între categorii profesionale și dispoziții cu caracter retroactiv sau dificil de aplicat.
Or, reexaminarea ar permite corectarea acestor probleme și ar conferi legitimitate democratică unei reglementări cu impact major asupra sistemului judiciar, spune UNJR.
Legea modifică radical pensiile de serviciu ale magistraților. Ea introduce un plafon de 70% din venitul net din ultima lună de activitate și crește vârsta standard de pensionare la 65 de ani, cu tranziție de 15 ani.
Vârsta pensionare: Etapizată până la 65 ani (aliniată sistemului public); minim 49 ani până la 31 decembrie 2026, apoi +1 an pe generație; vechime minimă 35 ani total (25 în magistratură).
Cuantum pensie: 55% din media brută ultimele 60 luni (indemnizații + sporuri contributive), plafonat la 70% din ultimul salariu net.
Aplicabilitate: Judecători, procurori, asistenți ÎCCJ/CCR, personal auxiliar instanțe/parchete.
Tranziție: 15 ani de la intrare în vigoare (post-promulgare), cu recalcul retroactiv pentru actuali pensionari.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI