Va afecta criza din Kazahstan planurile lui Putin pentru Ucraina?

Pariul Kremlinului pare să funcționeze, la o săptămână după ce proteste în masă și revolte ulterioare au pus stăpânire pe Kazahstan.

În viziunea președintelui Kasâm Jomart Tokaev, manifestările au fost rezultatul „agresiunii teroriste” susținute de străini, la care s-a adăugat o tentativă de lovitură de stat. Acesta a lansat o represiune pentru a reprima tulburările și spune că liniștea a revenit. El explică faptul că forțele ruse au sosit sub pretextul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) - conduse de Moscova la cererea lui Tokaev – reușind sprijinirea guvernul kazah.

Din cauza presiunii crescânde venite din partea Moscovei, la nivel înalt sunt lansate o serie de discuții între Statele Unite, alitații săi europeni și Rusia. În acest timp, analiștii sunt împărțiți asupra modului în care răspunsul Kremlinului la tulburările din Kazahstan ar putea afecta tensiunile cu Ucraina, la granița căreia Rusia a strâns aproximativ 100.000 de militari pregătiți pentru luptă.

„S-ar putea ca Moscova să fie mai deschisă către compromis, având în vedere că simte nevoia de a lua decizii libere, pentru a face față unei crize în Kazahstan. Sau ar putea ca Rusia să creadă că trebuie să fie mai asertivă, după ce simte că interesele sale sunt amenințate pe un alt front”, a declarat pentru Europa Liberă fosta diplomată Marie Dumoulin, director de program la Consiliul European pentru Relații Externe.

Ucraina și Kazahstanul se află la un continent distanță și sunt separate de mii de kilometri, dar cele două state sunt legate de un trecut sovietic comun și de relații complexe cu Moscova, întrucât Kremlinul și-a folosit puterea militară și influența energetică pentru a încerca să-și recupereze influența geopolitică pierdută odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.

Preluând discuțiile, care au început la Geneva în 10 ianuarie între o delegație rusă condusă de ministrul adjunct de Externe Serghei Riabkov și o delegație americană condusă de secretarul de stat adjunct Wendy Sherman, Kremlinul a întocmit o listă de revendicări, cum ar fi validarea faptului că NATO nu va căuta să se extindă mai departe spre est în țări precum Ucraina și Georgia.

Analiștii văd cererile de garantare a securității ca parte a unui plan mai amplu de-al Moscovei pentru o sferă de influență recunoscută, la care contribuie și intervenția rusă în Kazahstan.

„Într-un fel, întărește puterea lui Putin”, a declarat pentru Europa Liberă Angela Stent, fost ofițer de informații din SUA pentru Rusia și profesor la Universitatea Georgetown. „Întărește ideea recurentă a lui Putin, conform căreia Rusia are o relație specială cu fostele state sovietice și că vrea ca lumea din exterior să respecte asta”.

Păzind Ucraina

Miza este mare pentru toți cei implicați, Rusia construindu-și forțele de-a lungul granițelor Ucrainei, informațiile americane relevând că există pregătiri pentru o nouăposibilă invazie. Moscova a ocupat și anexat Crimeea în 2014 și, de asemenea, sprijină forțele din estul țării, într-un război care a ucis peste 13.000 de oameni.

Având în vedere acest lucru, îngrijorările cu privire la escaladarea conflictului din estul Ucrainei au fost subiectul discuțiilor de la Geneva și vor constitui motiv de convorbiri la sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles și a Organizației pentru Cooperare și Securitate din Europa, la Viena.

Statele Unite și alți aliați occidentali au promis „măsuri severe” împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta lansează un nou atac împotriva Ucrainei. Statele Unite și aliații săi au pus bazele unui set de sancțiuni financiare, tehnologice și militare care s-ar aplica Rusiei și ar intra în uz la scurt timp după o nouă ofensivă.

Oleksandr Danylyuk, fostul secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat că Putin „s-a pus într-o poziție nefavorabilă” lansând ceea ce el a descris drept un „ultimatum” către Occident cu privire la garanțiile și cererile de securitate de a stopa extinderea NATO și că intervenția în Kazahstan a oferit șansa liderului rus de a reduce tensiunile.

O vedere aeriană a vehiculelor militare rusești care așteaptă să fie încărcate într-un avion militar, pentru a pleca în Kazahstan (6 ianuarie).

„Kazahstanul îi oferă acum oportunitatea de a face un pas înapoi, dacă crede că și-a depășit abilitățile reale”, a declarat Danylyuk la o conferință a Consiliului Atlantic din 6 ianuarie. „Asta ucrainenilor timp de a răsufla, dar nu pentru mult timp. ”

În timp ce criza din Kazahstan și intervenția Rusiei prin intermediul CSTO ar putea distrage atenția Moscovei de la Ucraina, situația poate fi doar temporară, spune Paul Stronski, fost director al Consiliului Național de Securitate al SUA pentru Rusia și Asia Centrală, care este acum senior la Fundația Carnegie pentru Pace Internațională.

Forțele militare strânse la granița de vest a Rusiei.

Desfășurarea CSTO condusă de Rusia este alcătuită din 2.500 de soldați. Atât Toqaev, cât și Putin, au spus că misiunea lor în Kazahstan va fi temporară.

„Cu siguranță ar putea fi o cale de ieșire pentru Kremlin”, a declarat Stronski pentru Europa Liberă. „Acest lucru se adaugă la ceea ce este deja existent, dar este numai o mică contribuție și nu ar trebui să afecteze ceea ce au desfășurat de-a lungul granițelor cu Ucraina.”

Sfere de influență

Putin a acuzat cu mult timp în urmă Occidentul că încearcă să reducă raza de acțiune a Moscovei, iar impulsul pentru garanții din partea Statelor Unite și a NATO vine pe măsură ce regimuri autoritare prietenoase cu Kremlinul din țări precum Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus și acum Kazahstanul au fost răsturnate sau ameninţate de revoltele populare în ultimii ani.

Privind către implicarea lui Putin, la cererea guvernului, analiștii spun că acesta a optat să ajute la înăbușirea protestelor, înainte ca acestea să poată amenința un alt guvern dintr-o țară pe care Kremlinul o consideră strategică, construind în același timp o loialitate mai profundă față de Moscova.

ca parte a misiunii CSTO, soldații ruși coboară dintr-o aeronavă militară pe un aerodrom din Kazahstan (7 ianuarie).

Acțiunea a marcat, de asemenea, prima oară când CSTO, care a fost creată pe baza alianței NATO și elaborată în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, a acționat colectiv pentru a lansa o misiune pe teritoriul unuia dintre proprii membri.

Aceasta marchează o nouă identitate pentru organizație, la care Putin a făcut aluzie în timpul declarațiilor la o videoconferință din 10 ianuarie cu alți lideri ai CSTO, printre care Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.

Subliniind observațiile anterioare ale lui Tokaev, Putin a susținut apoi că tulburările din Kazahstan, în care ar fi murit 164 de persoane, au fost rezultatul amestecului străinilor. El a mai adăugat că CSTO ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că viitoarele încercări de interferență în regiune vor eșua.

„Măsurile luate de CSTO au arătat clar că nu vom lăsa pe nimeni să destabilizeze situația din propria casă și să schimbe guverne prin intermediul protestelor”, a spus Putin, referindu-se la valul de manifestații care i-a îndepărtat pe liderii pro-Kremlin Georgia în 2003 și Ucraina în 2005.

Evenimentele din Kazahstan au luat prin surprindere Kremlinul și alți jucători regionali, dar Moscova pare să se fi adaptat rapid.

„Ceea ce arată intervenția din Kazahstan este că Rusia este un actor agil și că nu se oprește din a surprinde”, a explicat Stronski. „Poate că acest lucru determină Moscova să-și reorienteze atenția pentru o vreme, dar Kremlinul se poate descurca cu două lucruri deodată.”

Corespondentul RFE/RL Todd Prince a contribuit la acest material.

Traducere și adaptare de Norbert Nemeș.