Iohannis, la Budapesta: Cred cu tărie că este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate

Klaus Iohannis a fost primit de președinta Ungariei, Katalin Novák, într-o ceremonie organizată în curtea Palatului Sándor din Budapesta.

Ungaria va prelua, de la jumătatea anului viitor, președinția Consiliului Uniunii Europene.

„Vizita mea astăzi la Budapesta, la invitația doamnei președinte Katalin Novák, constituie un semnal important privind dezvoltarea viitoare a relației noastre bilaterale. Am continuat astăzi dialogul cu doamna președinte, după vizita sa de la București, de anul trecut, și după Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București, unde am fost împreună în septembrie”, a spus Iohannis în declarația de presă comună susținută cu președinta Ungariei.

El a spus că a exprimat disponibilitatea României pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale pentru a conferi mai multă substanță Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.

România, a spus Iohannis, urmărește ca acest dialog să aibă „o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de originea lor etnică.”

În urmă cu o zi, Klaus Iohannis a pus bazele unui parteneriat strategic între România și Ucraina, prin semnarea, la București, a unei declarații asumată alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care vorbește despre întărirea legăturilor strategice în regiune, în contextul agresiunii rusești asupra Ucrainei.

La Budapesta, Iohannis a spus că România„ promovează o abordare deschisă, transparentă, pragmatică, bazată pe încredere reciprocă.”

„Cred cu tărie că este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate. Trebuie să existe, de ambele părți, hotărârea de a privi viitorul relațiilor noastre într-o perspectivă axată pe dezvoltare, cooperare, identificarea elementelor care ne unesc și a intereselor similare, mai degrabă decât a celor care ne dezbină.”

El a spus că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor „punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul înrudit.”

De asemenea, el s-a referit și la protejarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria, în special, sigur, care țin de mass-media și de educația în limba maternă.

Iohannis: România și Ungaria trebuie să devină parteneri strategici și în domeniul energiei

Cei doi președinți au discutat și despre dezvoltarea cooperării economice și despre dezvoltarea infrastructurii și asigurarea securității energetice.

„Am subliniat că, în viziunea părții române, cooperarea economică trebuie structurată prin proiecte de interes comun, nediscriminatorii pe criterii de etnie, care să nu fie limitate doar la anumite părți ale României și care trebuie finanțate cu respectarea legislației românești și europene, precum și cu acordul părții române. Suntem deschiși să sprijinim investițiile ungare pe tot teritoriul țării noastre și vom încuraja companiile românești să investească în continuare în Ungaria”, a spus Iohannis.

De asemenea, cei doi șefi de stat au discutat și despre continuarea procesului de extindere a Uniunii.

„Am reiterat susținerea fermă a României pentru adoptarea până la finele acestui an a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova”, a spus Iohannis.

În aceeași discuție a fost abordat și subiectul aderării României la Schengen. „Contăm și pe mai departe pe sprijinul Ungariei și vă mulțumesc, doamnă președinte, pentru că ați expus foarte clar sprijinul pentru această extindere.”

Întrebat de jurnaliști care sunt argumentele pentru ca România să fie primită în Spațiul Schengen și cum poate ajuta Ungaria, Iohannis a spus că intrarea României în spațiul de liberă circulație din Europa l-ar face „mai sigur și mai puternic, ar face granița exterioară, externă a Uniunii mai solidă și mai bine apărată, și ar fi un cert câștig în relația economică dintre Ungaria și România.”

Pe de altă parte, a remarcat Iohannis, Ungaria a fost din capul locului „un partener foarte corect și ferm în această chestiune”, care a fost de la început în favoarea aderării României la spațiul Schengen.

În continuare, Budapesta poate să-i „lămurească” și pe vecinii săi „mai din Vest” de importanța admiterii României în Schengen, a spus Iohannis. El a spus că, din punct de vedere tehnic, România trebuia să fie în comunitatea Schengen de mulți ani, pentru că a îndeplinit toate procedurile și a respectat toți pașii.

Cu toate acestea, a spus Iohannis, „nu suntem [în Schengen] și în continuare noi am înțeles că este nevoie să convingem partenerii noștri că suntem un câștig pentru spațiul Schengen.”

El a criticat și ultimul „argument” adus de cei care s-au opus intrării României în Schengen și care au spus că „nu au nimic împotriva României și a Bulgariei, dar spațiul Schengen nu funcționează bine și atunci ei sunt împotrivă.”

„Părerea mea: că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen nu ar face doar spațiul Schengen mai puternic, ar înlesni și negocierile de îmbunătățire a procedurilor din Schengen. Oricum am privi-o, aderarea României ar fi un câștig pentru Uniunea Europeană, doar că încă nu toți au înțeles foarte bine acest lucru”, a spus Klaus Iohannis.

Katalin Novák: Amândoi suntem hotărâți să contribuim la întărirea maghiarimii

Preşedinta Ungariei, Katalin Novák, a declarat că pentru ambele ţări este importantă situaţia minorităţilor naţionale și că ambii șefi de stat sunt „hotărâți” să reducă aceste tensiuni şi să contribuie „la întărirea maghiarimii”.

„Întărirea poziţiei etniei maghiare este una de interes comun şi reducerea tensiunilor este de asemenea un interes comun”, a spus Novák. „Amândoi suntem hotărâţi să reducem aceste tensiuni, să contribuim la reducerea lor şi de asemenea să contribuim la întărirea maghiarimii şi să garantăm toate drepturile maghiarimii, pentru ca ei să poată să rămână şi să se poată dezvolta pe teritoriul României”.

„De aceea, la nivel anual ne întâlnim şi domnul preşedinte Klaus Iohannis m-a invitat anul trecut şi acum, în acest context, dânsul efectuează vizita”, a mai spus Katalin Novák.

„Ziua de astăzi are o importanţă istorică, am speranţa că în viitor vom reveni la această practică a întâlnirilor susţinute între cele două ţări. Nu ne întâlnim doar la nivel bilateral ci şi la nivel multilateral”, a spus preşedinta Ungariei.

Ea a spus că discuţiile cu omologul său român au vizat şi aderarea la Schengen a României şi preşedinţia Ungariei care urmează anul viitor, dar şi despre problemele de transport şi energetice.

De asemenea, ea a dat asigurări că Ungaria va continua să susțină și să ajute Ucraina în apărarea pe care o desfăşoară împotriva Rusiei. „Deci, poziţia Ungariei nu s-a schimbat, acordăm toate ajutoarele umanitare pentru cei care se refugiază din Ucraina şi suntem parteneri în acele hotărâri care se iau în comun.”

Ea a spus că se bazează pe cooperarea cu România pentru ca „toate lezările de drepturi” ale minorităților ungară și română din Ucraina „să fie înlăturate şi minorităţile să se poată bucura de toate drepturile pe care le au”, un motiv în plus pentru ca și Ucraina să fie „membră a acelor organizaţii” din care fac parte și Ungaria și România.

Cei doi președinți au discutat și despre situația din plan regional, european și global, afectată de războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina.

Președintele român a reiterat sprijinul României pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, așa cum l-a asigurat și pe președintele ucrainean în urmă cu o zi la București, când a prezentat și eforturile României pentru a crește capacitatea de tranzit a cerealelor ucrainene, blocate de forțele rusești de ocupație.

Președintele român a fost întrebat de jurnaliștii ungari și despre cooperarea energetică dintre cele două țări și dacă programul Neptun va fi lansat.

Proiectul Neptun Deep privește exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 kilometri pătrați și se află la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

Iohannis a spus că este planificată în acet proiect o asociere între două companii, una europeană și una românească, pe care nu vrea să le nominalizeze, dar care „progresează” și se așteaptă ca în viitorul apropiat această resursă să poată fi exploatată.

„În acest caz, este foarte clar că România poate să devină un partener și un furnizor relevant de energie pentru Ungaria și cred că ar fi un lucru foarte bun, fiindcă și Ungaria, și România, și toată Europa vrea să se decupleze de resursele rusești. Vrem să avem alte surse de energie”, a spus Iohannis.

Șeful statului român a spus că este necesară crearea unei baze comerciale, cu companii care exploatează, transportă și importă resursele, dar că este nevoie de o „interconectare bună” între cele două economii, pentru care a constatat că „există dorința de ambele părți de a face pași hotărâți în această direcție.”

„Deci, iată o oportunitate foarte bună pentru România și Ungaria să devină parteneri strategici și în domeniul energiei”, a conchis Iohannis.

Vizita președintelui român la Budapesta, la invitația omologului său ungar Katalin Novák, are loc „în contextul unei dinamici crescute a contactelor la nivel înalt”, spune Administraţia Prezidenţială, după vizita președinte Novák de anul trecut, la Bucureşti.

Este prima vizită la nivel de şef de stat român la Budapesta în ultimii 14 ani, arată sursa citată.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat în 1996, iar Declarația de Parteneriat Strategic între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare a fost semnată la Budapesta pe 29 noiembrie 2002.

Vizita președintelui român în Ungaria a avut loc în timp ce premierul ungar, Viktor Orbán, se află în vizită în Georgia.

Lipsa din țară a premierului ungar, în timpul vizitei președintelui român a dat ocazia unor speculații făcute în presa autohtonă privind intenția premierului ungar de a-l evita pe cel român, care i-ar putea reproșa declarațiile făcute la Tușnad sau retragerea sprijinului pentru Ucraina.

Surse autorizate au declarat pentru Europa Liberă că în agenda oficială nu a figurat o întâlnire a președintelui român cu premierul ungar.

Pe de altă parte, vizita lui Orbán la Tbilisi a fost programată cu multă vreme în urmă, iar premierul ungar a făcut referire la ea încă de când era în Spania, la summitul de la Granada.