Kremlin și AUR. „Șansa României este înțelepciunea rusească”

Anunțul survine într-un moment în care tensiunile dintre Ucraina și Rusia sunt în creștere, iar interesul românilor pentru un eventual conflict în apropierea granițelor este și el extrem de ridicat.

„Liderii AUR, în frunte cu George Simion și Claudiu Târziu, nu fac altceva decât să preia din mesajele de propagandă ale Rusiei în România. Cu alte cuvinte, Rusia nu trebuie să facă nimic, are deja agenții de influență locali care joacă perfect rolul de idioți utili. Strategia dezinformațională a Rusiei este acum preluată de liderii AUR, care nu fac altceva decât să exploateze false dispute pe diverse teme, fără a face conexiunea imediată cu Rusia”, este de părere Nicolae Țîbrigan, expert în dezinformare la Institutul pentru Relații Internaționale al Academiei Române, „Ion. I. C, Brătianu”.

Cosmin Popa nu crede că putem vorbi de o filiație directă cu Rusia a AUR, ci mai degrabă de mesaje care profită Kremlinului

„Nu aș fi atât de sigur în legătură cu această filiație directă”, e de părere și istoricul Cosmin Popa.

Rusiei îi priește starea de încordare pe care o creează în anumite societăți occidentale astfel de mișcări politice pentru a induce ideea că întreg eșafodajul mondial are nevoie de o reașezare, o reașezare în care în centru să se afle Rusia, este altceva.

„Sigur că, așa cum s-a văzut și în Franța, Rusia finanțează sau intermediază obținerea de credite pentru astfel de mișcări, poate sunt și altfel de cazuri, deocamdată ele nu au ieșit la lumină, sunt foarte sceptic că la o bătaie din palme a lui Evgheni Prigojin, bucătarul lui Putin, întreg spectrul politic să îi spunem extremist iese din acea stare și se pune în mișcare.”

Referendumul Coaliției pentru Familie din 2018 a pus temelia pentru adevărate rețele de influență ale Rusiei în România, e de părere Țîbrigan. Rețelele colaborează foarte bine și deschis în contextul crizei pandemice.

Țibrigan consideră că solul este unul fertil, pentru că o întreagă zonă a electoratului românesc nu a avut, până în 2020, o reprezentare politică, după dispariția PUNR-ului, PPDD-ului sau a PRM-ului. Este vorba de segmentul radical, suveranist, xenofob și refractar față de mesajele prooccidentale ale politicienilor și care nu participau la vot.

AUR a adus sub umbrela sa diverși euro-sceptici, anti-occidentali prin formație. Linia generală este destul de clară și nu este nouă – alimentarea cinismelor alegătorilor, radicalizarea publicului pe false teme de dezbatere, adâncirea clivajelor din interiorul societății, sporirea neîncrederii în instituțiile democratice, activarea perdanților (reali sau imaginari) ai tranziției post-comuniste și integrării României în UE, accentuarea xenofobiei și al discursului urii împotriva diverselor minorități.

„Toate acestea la un loc duc la apariția de noi crize social-politice, numai bune de exploatat de Rusia lui Putin”, spune Țîbrigan.

Temele promovate de AUR favorabile Moscovei

Trădarea de țară, România vândută, elita globalistă sunt mesaje care se regăsesc constant în discursul liderilor AUR și în comentariile utilizatorilor la postările liderilor, în special la cele ale lui George Simion care este, de altfel, vedeta online a partidului cu peste 1,2 milioane de urmăritori.

Afară cu străinii din funcțiile publice

Un bun exemplu de mesaj favorabil Moscovei este discursul extremist împotriva străinilor, vociferat public de simpatizanții AUR și Noii Drepte la îndemnul populist și al lui George Simion, precum că străinii de neam n-ar avea ce căuta în funcții publice.

Tema se regăsește chiar în programul AUR, intitulat „Unirea face puterea” și unde națiunea română este definită în termenii legionarismului anilor 1930, susține Țibrigan. Expertul cataloghează ideea drept un naționalism etnic găunos, care are rolul de a exclude milioane de români pentru că sunt altfel sau că sunt de altă etnie.

Dacă până la intrarea în Parlament AUR era o prezență strict în online, după succesul din cadrul alegerilor legislative, partidul a devenit vizibil și în mass-media clasică, iar pandemia și contextul socio-politic au reprezentat un teren fertil pentru dezvoltarea acestuia.

„Vedem un an 2021 în care principalii vectori care promovează teme populist ultranaționaliste au câștigat în experiență, și-au diversificat tacticile și au reușit să-și extindă mult aria de acoperire, mult peste ce le permitea platforma Facebook. Mai mult, vedem un George Simion neobosit, care face zilnic campanie electorală și atacă subiecte importante pentru cetățeni. În același timp, profită de slăbiciunea partidelor clasice”, arată profesorul Florin Zeru de la Școala Națională de Studii Politice.

România - stat suveran

O altă temă globală, care înregistrează un trafic imens pe social media și dă audiențe pe posturile TV, ține de suveranism. Există două partide care exploatează la turații maxime această temă - AUR și APP („partidul lui Liviu Dragnea”). (Re)suveranizarea României, așa cum e promovată de George Simion, este tot o temă recurentă a propagandei ruse de pe Sputnik.

Ambii copreședinți AUR au discursuri ultranaționaliste, în care România este fie sluga occidentului, fie oaia neagră a Uniunii Europene.

Pentru suveraniști, este predominantă tema-fanion: „România – stat de rang doi în UE. Nu vrem să fim umiliți”. Străinii ne taie pădurile, ne acaparează piețele și sufocă micii producători, blochează intrarea României în Schengen, ne impun certificate verzi.

„Faptul că astăzi dezbaterea antivacciniștilor despre Covid-19 și certificatul verde a căpătat accente pronunțat anti-occidentale se datorează tot celor de la AUR”, arată Țibrigan.

Trădarea de țară, România vândută și elita globalistă devin argumente pentru Roexit.

„Nu pot vorbi de o campanie pentru că nu am dovezi în acest sens, însă liderii AUR, conștinet sau nu, fac jocul Moscovei”, mai spune lectorul universitar Florin Zeru.

La aceasta se adaugă alianța recentă cu mișcarea avocatului Dan Chitic, un prorus promovat de Sputnik, pentru a promova Legea Suveranității.

Promovarea de eurosceptici și pro-ruși

Dan Chitic este doar unul dintre cei cu viziuni pro-ruse promovați de AUR. Alții sunt foști colegi de partid ai lui George Simion și Claudiu Târziu. Printre cei mai cunoscuți sunt Diana Șoșoacă, Călin Georgescu sau Mihai Lască.

George Simion a gravitat de-a lungul vremii în jurul unor personalități politice care au felicitat Moscova pentru anexarea Crimeei în 2014, spune expertul Nicolae Țibrigan

Țibrigan spune că liderul populist George Simion a gravitat în jurul unor personalități controversate, promotori cunoscuți ai propagandei pro-Kremlin, cum ar fi Petru Răcănel („omul lui Dughin”) – fost atașat la Teheran și cel care i-a felicitat pe ruși pentru anexarea Crimeii, în 2014, sau Nicușor Moise de la Consiliul Mondial Român care acum face propagandă pro-Kremlin în contextul tensiunilor de la granița cu Ucraina.

Răcănel este cel care, într-una dintre emisiunile video la un site apropiat AUR, susținea că partidul este salvarea României.

Călin Georgescu - președintele onorific și premierul din umbră al AUR

Legătura puternică dintre AUR și Călin Georgescu a fost oficializată din momentul în care acesta a fost propunerea AUR pentru funcția de premier, chiar înainte ca AUR să devină surpriza alegerilor din 2020. George Simion a transmis, ulterior, că Georgescu poate fi și un posibil candidat din partea partidului la următoarele alegeri prezidențiale.

„La o simplă căutare pe Sputnik, ziarul de propagandă al Moscovei, vedem numeroase articole în care Călin Georgescu este elogiat. Dacă te laudă Sputnik, nu este de bine. Mai mult, acesta i-a elogiat pe şeful legionar Corneliu Zelea Codreanu, autorul unor asasinate politice în perioada interbelică, şi pe Ion Antonescu, autorul Holocaustului din România”, prezintă Florin Zeru imaginea noului președinte onorific al AUR.

De la Georgescu, AUR a preluat, din primele momente, „proiectul” cu hrană, apă, energie și l-a promovat ca „Premierul Nostru” pentru a obține capital de imagine de la segmentele susceptibile la discursul suveranist și chiar anti-occidental.

Istoricul Cosmin Popa spune că alegerea ca președinte onorific a lui Călin Georgescu are rolul de a reașeza imaginea partidului care este astăzi acaparată de „agitatorul” George Simion și asupra cărui influență politică se pot ridica semne de întrebare.

„Domnii de la AUR sunt într-o disonanță cognitivă. Lor li se pare că declarațiile acestui domn Călin Georgescu sunt pline de miez, sunt coerente, sunt pline de spirit, dar mie-mi pare cu sunt o înșiruire de șabloane pe înțelepciune mioritică, de atâtea ori exprimată și niciodată probată.”

Ce are de câștigat AUR

„O bună parte din electoratul din România rezonează la mesajele naționaliste, tradiționalist-pășuniste, anti-occidentale…. mai ales anti-americane și pro-rusești, acest segment vrea să fie reprezentat politic. Cum partidele “de sistem” n-au ochi pentru acest electorat, el migrează spre AUR”, consideră politologul Armand Goșu.

Acesta este și motivul pentru care a avut loc numirea lui Călin Georgescu acum, într-o perioadă în care vocile pro-Rusia, ca și cele pro-Occident devin mai puternice.

„Alegerile se câștigă cu voturi, deci numirea s-a făcut din rațiuni electorale, de vreme de dl. Georgescu este foarte prezent la televiziunile centrale, a contribuit ani de zile la formarea electoratului AUR, iar acum poate fi un vector credibil care transmite mesaje acestui electorat.”

Goșu crede că mai este un aspect care nu ar trebui omis din evaluarea gestului liderilor AUR. „Partidul a făcut această numire pentru a face cu ochiul instituțiilor militarizate din România, unde dl. Georgescu se bucură de o mare simpatie și susținere”, arată Goșu.

„Ascensiunea curentului populist ultranaționalist a devenit o provocare pentru spațiul politic românesc, pentru stabilitatea socio-economică și va deveni o provocare pentru regimul democratic. Istoria are tendința de a se repeta și vedem că anumite drepturi pe care le consideram sfinte pot atârna de o decizie politică”, arată lectorul universitar Zeru.

Cu foști securiști, milițieni, societo-nostalgici, legionari și „tot soiul de nedreptățiți ai tranziției”, Țibrigan consideră că această linie generală de propagandă va afecta, cu siguranță, și următoarele cicluri electorale din 2024.

Popa crede că este momentul să depășim „complexe provinciale în care discutăm de influențarea imaginii României”, când ne raportăm la existența unor astfel de partide.

„Este o țară la fel de bună ca toate celelalte țări ale Uniunii Europene, sigur că se pot găsi jurnaliști care să marșeze pe marginea acestui subiect”. Astfel de mișcări se regăsesc în aproape toate țările, iar faptul că spectrul acesta este ocupat de AUR și nu de un partid cu mai multă greutate politică este îmbucurător.

„Dacă cineva încearcă să manipuleze electoratul din România sau să îngrozească cancelariile occidentale cu sperietoarea AUR ca să legitimeze orice abuzuri ale actualei guvernări și aranjamente politice dubioase ale partidelor , s-ar putea să aibă surprize neplăcute. Istoria din 2000 cu PRM și Vadim Tudor nu cred că se va repeta”, concluzionează Goșu.