Ministerul Apărării (MApN) a anunțat vineri, pe 29 martie, la ora 10:32, după peste 12 ore de la incident, în prima sa comunicare publică pe subiect, că „au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă), pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei”.
Surse de la fața locului citate de Europa Liberă, presa locală și alte redacții naționale au explicat că locul în care a căzut obiectul este la peste 20 de kilometri de granița României cu Ucraina.
Îți mai recomandăm Ministerul Apărării: Fragmente ale unei posibile drone au fost găsite în Insula Mare a BrăileiEste cea mai mare distanță parcursă de vreun obiect străin pe teritoriul național, în Dobrogea, în cei doi ani de când Rusia atacă constant sud-estul Ucrainei.
Patru cazuri similare au mai fost, din august anul trecut până acum, însă distanța față de graniță, în cazurile anterioare, a fost de maximum 5 kilometri.
Incidentele și alertele de securitate cu drone sau bucăți de drone străine
6 septembrie 2023 - MApN anunță că militarii români au găsit, în seara zilei de 5 septembrie, pe malul românesc al Dunării, „elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă”;
9 septembrie 2023 – președintele Klaus Iohannis anunță: „Identificarea astăzi, de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă”.
11 octombrie 2023 – o nouă dronă kamikaze a Rusiei e descoperită în România, după un nou bombardament rusesc asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, în regiunea Odesa;
14 decembrie 2023 – o nouă dronă cade în România, într-un perimetru nelocuit, aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu în zona de graniță cu Ucraina, anunță Ministerul Apărării Naționale.
9 spre 10 februarie 2024 – autoritățile din Tulcea și Galați emit trei mesaje Ro -Alert, iar avioane de luptă F – 16 sunt ridicate după ce forțele ruse au executat atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Ismail și Reni, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România.
25 iulie 2024 – Ministerul Apărării anunță că a găsit resturi de la o dronă de proveniență rusească de tip Geran1/2 în apropierea localității Plauru, jud. Tulcea.
20 august 2024. Specialiști ai MApN au ridicat fragmente de dronă căzute la finalul lunii iulie pe malul românesc al Dunării, după atacurile rusești asupra infrastructurii portuare din Ucraina.
La one2one, șeful militar al Armatei a mai explicat că militarii români nu au avut la dispoziție, până de curând, nici măcar armele necesare doborârii unor drone străine.
În ceea ce privește obiectul căzut în noaptea de joi spre vineri, MApN spune în cea de-a doua frază a comunicatului că „împreună cu structuri specializate din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, desfășoară vineri, 29 martie 2024, cercetarea incidentului, conform procedurilor operaționale specifice”.
Fragmente care par să provină de la o dronă au căzut pe un teren agricol, la aproximativ 10 kilometri de orașul Brăila și la 20 de kilometri de granița cu Ucraina.
Incidentul vine la aproape două luni după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, declara la one2one de la Europa Liberă că militarii nu au prevederile legale necesare îmbunătățite care să le permită doborârea unor obiecte străine care intră ilegal pe teritoriul României, pe loc, fară aprobarea de la cel mai înalt nivel.
Mai precis, militarii care observă o dronă sau un obiect considerat periculos nu le pot doborî fără aprobarea directă a conducerii Ministerului Apărării.
În interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie, șeful Armatei explica:
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la inteviurile one2one.
Trebuie modificate patru legi, spunea generalul Gheorghiță Vlad. Și, completa el, la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.
Legile despre care vorbește generalul Gheorghiță Vlad sunt:
- Legea Apărării Naționale;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.
De asemenea, generalul Vlad a mai explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene: pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:
„(...) drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru-cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.
Îți mai recomandăm De ce nu poate doborî Armata României dronele rusești care intră în spațiul național. Reacția politicienilor este anemicăDin punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, detalia șeful militar al Armatei în interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024.
După interviul acordat Europei Libere de șeful Armatei, conducerea Ministerului Apărării, în frunte cu ministrul Angel Tîlvăr, s-a întâlnit pe 6 februarie, la sediul MApN cu membrii Comisiilor de Apărare ale Parlamentului pentru a stabili ce trebuie făcut pentru ca militarii să poată acționa cît mai repede și mai bine în caz de pericol.
Au trecut aproape două luni, iar situația este neschimbată.
Conducerea MApN și membrii Comisiilor parlamentare de Apărare, la întâlnirea de pe 6 februarie 2023, de la sediul MApN.
Pe siteul MApN nu există proiectele de lege menționate mai sus nici la secțiunea cu proiectele aflate pe circuitul de avizare, nici la cea cu cele aflate în procedură de transparență publică.
Europa Liberă a adresat vineri, la prânz, Ministerului Apărării, următoarele întrebări:
- Din 6 februarie până în prezent, MApN a realizat vreun proiect de modificare a vreunei legi care se referă la activitatea sa? Dacă da, care sunt acestea?
- Printre aceste proiecte, dacă ele există, se află și cele de modificare a Legii Apărării Naționale, Legii de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legii privind Regimul Armelor și Munițiilor și Legii privind combaterea Mijloacelor Aeriene?
- În cazul în care MApN a inițiat modificarea acestor legi, care sunt principalele modificări vizate și când vor ajunge ele pentru adoptare, la Guvern?
- A fost informat și i s-a cerut ministrului Apărării, domnului Angel Tîlvăr, aprobarea de a se doborî obiectele străine depistate în județul Brăila, în seara zilei de 28 martie? Dacă da, care a fost reacția domniei sale?
Așteptăm răspunsul și îl vom publica când acesta va sosi.
Întrebări similare i-am adresat și direct ministrului Apărării Naționale.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a discutat problema legilor vechi după care funcționează MApN într-o ședință care a avut loc la Palatul Cotroceni pe 21 februarie.
Îți mai recomandăm CSAT dispune măsuri pentru întărirea Armatei și legi adecvate pentru apărare în contextul războiului Rusiei contra UcraineiContactat de Europa Liberă, secretarul Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților, Viorel Salan, susține că, după 6 februarie, MApN a făcut totuși noi proiecte de lege care acum ar fi pe circuitul de avizare la diferite instituții publice.
„Proiectele de lege ale siguranței naționale se află în diferite faze, în funcție de particularități.(...) Ele nu au ajuns încă în Parlamentul României”, explică secretarul Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților.
Întrebat dacă printre proiectele de modificare a unor legi privind apărarea la care Ministerul Apărării a lucrat recent se află și cele patru menționate de șeful Armatei la one2one, deputatul Viorel Salan spune:
„Da, Ministerul Apărării a trecut de stadiul de realizare a acestor proiecte și au fost înaintate ministerelor spre avizare sau la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, toate cele patru la care ați făcut trimitere (n.r. Legile Apărării Naționale, de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, privind Regimul Armelor și Munițiilor, privind combaterea Mijloacelor Aeriene)”.
Deputatul Viorel Salan promite că, imediat ce proiectele Ministerului Apărării vor ajunge la Parlament, aleșii le vor pune pe lista de priorități.
Your browser doesn’t support HTML5
Viorel Sălan, secretarul Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților: Proiectele nu au ajuns în Parlamentul României
Proiectul legii privind pregătirea populației pentru apărare se află pe circuitul de avizare la diferite ministere de un an și nouă luni.
În februarie 2023, proiectul a plecat de la Ministerul Finanțelor către Ministerul Justiției.
De partea cealaltă a graniței, în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a postat vineri, 29 martie, pe contul său de pe rețeaua X mulțumiri militarilor care doboară drone inamice și astfel protejează vieți omenești și infrastructură.
Postarea are și mai multe fotografii în care se vede ce arme folosesc militarii ucraineni pentru a doborî drone.